21
Jisas uqa kingwe Jerusalem dunuh len
(Mak 11.1-11; Luk 19.28-40; Jon 12.12-19)
Jisas uqana malogomca age Jerusalem dodoldodogin Betfasi jobon Oliw Aluhna isec calimeig uqa malogom lecis sulaali maalen, “Jobon amigena nijia euna lesia. Ale dunuh lelesi cesel anag uqana goman manahalca qagalec tatawecebil eu gulucdowasan. Ale eu cufalalimesi ehali ahutesiale. Dana oso uqa ale eetanu cesel cufalalesina alecebfi ale madowasan, ‘Tibud cesel eu ocnu eu cabi osoca madena,’ dowasan. Odocobil dana eu cesel culaligian,” alen.
Je hahun madec dana uqana je oso ihoc ligiannu odi odon. Je hahun madec dana uqa wele odi maden:
“Age Saion dana cajaca odi maadeigale,
‘Feiga, agena king ageca hona.
Uqa dana jogoi cobonawe cesel uqa guhadocob hona.
Cesel uqana nag goman guhadocob hona,’ adeigale,” en. (Sekaraia 9.9)
Malogom ale limesi Jisas maalen odi odosin. Ale cesel anag uqana gomanca ahocobil malogom agena lotoc cesel gogodohna duecebil cesel uqa Jisas guhadocob belein. Dana cajaca mati age aquni belein eu agena lotoc jicna duein. Leih age celus qetimeig jicna duein. Dana cajaca age aqunitutu hib toodudu age due sisili madein:
“Hosana!* Hibru jena uqana gug bahic eu “Anut cahahagagale!” euqa saen euna eu Anut binan sulecnu je oso. Ege Dewid Melah binan suluquna!
Tibud ijanna egeca hona eu uqa eeldoc biliale. (Buk Song 118.26)
Anut Ohis Bahic uqa binan wasi nuiale,” ein.
10 Jisas uqa Jerusalem leceb dana cajaca age Jerusalem bilein eu age tumatumai madein, “Dana i uqa in?” ein. 11 Odocobil dana cajaca toodu coboin eu age madein, “Uqa Jisas, uqa je hahun madec dana Nasaret jobondec, Galili hatuna,” ein.
Jisas uqa tempel jo soidon
(Mak 11.15-19; Luk 19.45-48; Jon 2.13-22)
12 Jisas uqa tempel dunuh limei uqa ono dana ceteh fajeinca ceteh suldoinca eundec feciadimei cunug ititacadeceb maha gemo calein. Odimei dana age meen qaig maha filfilca meen qaig tempelca wadacwuducdoin eundec agena cabal sunduadeceb agena meen qaig golodon. Dana age tempel dunuhna ceteh fajecnu gale aden eu age tempelna meen qaigna himec fajecnu nijen. Age Romfo, Grikfo agena meen qaigna fajecnu ihoc qee nijel. Cuhudidca ceteh filfilca dana fajadein age Anutnu ihanadoloig. Uqa cuhudid fajec agena cabalha sundocob golodocob 13 maaden, “Anutna je jaqecna je oso nijia eu Anut odi madena:
‘Ijana jo eu Anut inondocnu jo oqagan,’ ena. (Aisaia 56.7)
Ageqa agena odocna
age falicdocobil heje dana agena jahunec cudun ibuldon!” aden. (Jeremaia 7.11)
14 Odocob dana amaga galuc mecca laleg mecca tempelna Jisas cemenug hocobil uqa me maden. 15 Euqa ihanec dana benbenca loo je iwaladecca age Jisas kobolkobol oodon fimeig mel sim ha tempelna Jisas binan susuli Hosana! Hibru jena uqana gug bahic eu “Anut cahahagagale!” euqa saen euna eu Anut binan sulecnu je oso. Ege Dewid Melah binan suluquna! ec due sisilegin dah mimeig gemanaga jawe beceb 16 Jisas madoin, “Mel sim madegina eu hina dah maganafo?” doin. Odocobil Jisas jejenega hewi maaden, “Mele, dah migina. Age jaqec je Anutna je i qee sanijeleinfo?
‘Hina mel sim momodoca iwaladi cuhadom.
Age conoganadec binan sulec je hinanu wasena,’ en,” aden. (Buk Song 8.2)
17 Odi maadimei uqa age tatawegin culadimei uqaha Jerusalem cuculi Betani jobon ono nui nijaug nijen.
Jisas uqa na dan geldocob galalimei cal men
(Mak 11.12-14; 11.2-24)
18 Jisas uqa qasil ceseli haun Jerusalem hugia hohon wen don. 19 Odocob uqa na dan oso filec tatawen fen. Odimei uqa ono gug cemenug limei me aigcafo fecnu len. Euqa na dan me aigca qee, eu bagac himec tatawen fen. Odimei uqa na dan madon, “Hinana aig oso haun qee qogaun!” don. Odocob na dan mahuc galalen.
20 Malogom age eu fimeig age tumatumai madein, “Na dan eu adi mahucwe galaleia?” ein.
21 Odocobil Jisas maaden, “Ija mele maadigina, age wawaga meleec nijialumi wawaga lecisca qeemi age na dan eu oodom feiga eu himec qee odoubqa age aluh i hina caji macasna noga doubmi eu conoga toodu odoub. 22 Age wawaga meleeccafi ceteh cunugnu inondufeig eu age oqagan,” aden.
Age Jisas in cabi eu ocnu mahen odogona? ec sisildoin
(Mak 11.27-33; Luk 20.1-8)
23 Jisas uqa haun tempel dunuh limei dana iwaladi tatawen ihanec dana benbenca Juda agena matuca age Jisasca hu sisildu madoin, “In ijanna hina eu odogona? In cabi eu ocnu mahen odogona?” doin. 24 Odocobil Jisas jejenega hewi maaden, “Ija age casac je oso sisiladigen. Age eu jejeni hewi matecebilfi ija hibna ha in cabi iteceb ugina, in ijanna ceteh odigina eu camas mecemin doqagan. 25 Eu odi, Jonna wa joadec eu anadec? Eu sao jobondecfo, qee dananadecfo? Mateiga duga,” aden.
Odocob age fee dadani togodudu madein, “Ege madoqaqa wa joadec eu sao jobondec doqaqa uqa ege eetanu uqanu wawaga mele qee el? gigian. 26 Ege madoqaqa wa joadec eu dananadec doqaqa eu dana age adi odiguqagannu cucuiuquna. Ge, dana cajaca cunug age Jonnu uqa je hahun madec dana egina,” ein. 27 Eu togodu hedumeig age Jisas madoin, “Jonna wa joadec eu anadec ege qee doqona,” doin. Odocobil Jisas maaden, “Eunu ija ageha in cabi iteceb ugina, in ijanna ceteh i odigina eu qee maadigaun,” aden.
Jisas uqa dana oso melahul leciscanu galolo je maden
28 Jisas uqa ihanec dana benbenca Juda agena matuca je haun maaden, “Age je inu eeta cisdogina? Dana oso uqana mel lecis bilesin. Memeg uqa mel matuca limei madon, ‘Melami, hina qila wain cabina limeg cabi ogale,’ don. 29 Odocob mel eu memeg madon, ‘Culadiga,’ don. Hibna uqa memeg feedonnu eu ija cois qee odolom imei waug me qee meceb uqa wain cabina limei cabi on. 30 Odocob dana eu uqa mel milumca limei uqa matu madonwe odi ha madon. Odocob mel eu memeg madon, ‘Ben, ija wain cabina nuigen,’ don. Odimei wain cabina qee nuel, cabi culen,” aden. 31-32 Jisas odi maadimei sisiladi maaden, “Mel lecis i in memeg maden eu toodu odon?” aden. Odocob madoin, “Mel matu,” doin.
Odocobil Jisas maaden, “Jon uqa ageca hu age jic tutuc cobocnu ihacaden, odocob age uqana jenu wawaga mele qee el. Euqa takis cedec danaca caja silailca eundec age uqana jenu wawaga meleen. Age ceteh eu fein qa age hibna eunu tului qee falicdoloin, age Jonnu wawaga mele qee el. Eunu ija mele maadigina, takis cedec danaca caja silailnu ijanagaca eundec age aquniaadi Anutna culna legina,” aden.
Wain cabi oc dananu galolo je
(Mak 12.1-12; Luk 20.9-19)
33 Jisas uqa ihanec dana benbenca Juda agena matuca je haun maaden, “Age galolo je oso dah meigale. Jo gug oso uqa wain cabi cehimei alildu meen gel tacimei wain aig afdocnu kunum cisimei wain cabi cofdoc biluqagannu bahim jo ben fala ohis tobi eit fec ihoc eu odi cehen. Odimei uqana wain cabi dana leih cabi oqagannu ebenegana mimei uqa hatu osona nuen. 34 Wain aig wal meceb cedec saen cali hocob wain cabi gug uqa cabi dana sulaadi maaden, ‘Age belimeig wain cabi oc eundec maadecebil age wain aig eu adecebil cedi ahuteigale,’ aden. 35 Odocob dana age wain cabi cofdoin eu age cabi dana hewadimeig oso deweg tudoin, oso qocobil cal men, oso meenna qoin. 36 Odocobil wain cabi gug uqa haun ceseli cabi dana matica suladen. Age wele odadeinwe odi odadein,” aden.
37 “Cit qocna wain cabi gug uqa melah suldon. Ge, uqa maden, ‘Ija melaminu cumunuqagan,’ en. 38 Euqa wain cabi oc age wain gug uqa melah fimeig togodu madein, ‘I cabi gug huqaneh, uqa isi wain cabi ugian. Cois uqa muguh eu ege oqannu ege cajimeb qocomun cal mecnu!’ ein. 39 Odimeig age mel eu hewi sundudu cabi gel hibilohu heludimeig qocobil cal men. 40 Wain cabi gug humei uqa wain cabi cofdoc dana eeta odadigian?” aden.
41 Odocob dana age Jisas jejeg hewi madoin, “Uqa dana me qee eu me qee bahic aqeceb cal mecebil uqana wain cabi dana filfil cofdocnu adigian. Age uqa wain aig wal meceb utuqagan,” doin.§ Wain cabinu je i Jisas uqa Aisaia 5.1-2dec on. Eu Anut uqa adi Isrel dana cajaca odadennu galolo je. Galolo jena gug eu odi. But 33: Dana uqa wain cabi cehen eu Anut. Wain cabi eu Anutna cul. Dana age wain cabi cofdoin eu Isrel dana cajaca, Isrel dana benbenca. But 34-36: Wain cabi gugna cabi dana eu je hahun madec dana age wele Isrel dana cajaca Anutna je maadein. Isrel age Anutna je hahun madec dana mati aqecebil cal mein. But 37-39: Wain cabi gug melah eu Jisas Krais. But 41: Dana filfil wain cabi gug uqa wain cabi aden eu Juda dana qee.
42 Odocobil Jisas maaden, “Jaqec je oso Anutna jaqec jena nijia eu qee sanijeleinfo? Je eu odi madena:
‘Meen oso meen gel cehec memei dana culein eu
qila meen jo big gug jo hehdocnu calen.
Eu Tibud uqadodoc odi odon.
Ceteh eu foqona eu kobolkobolca,’ ena,” aden. (Buk Song 118.22-23)
43-44 Jisas odi maadimei maaden, “Eunu ija maadigina. Anut uqa uqana cul age cawaladimei dana sihul fil adigian. Age Anutna cul uqana aig qoc eu Anut utuqagan,” aden.** Grik jaqec je hilah leihna age je oso tubdu jaqein eu odi: “Oso uqa meen euna toni qocob fadaligian. Meen eu dana oso dewegna toneceb eu tulohdugian,” aden. Age Luk 20.18 feiga.
45 Ihanec dana benbenca Farisica age Jisasna galolo je eu dah mimeig age uqa je i agenu madena eunu wawaga fogo don. 46 Odocob age uqa heweqan ein euqa dana cajaca age Jisasnu madi, uqa je hahun madec dana, ein eunu age dana cajacanu cucuiein.

*21:9: Hibru jena uqana gug bahic eu “Anut cahahagagale!” euqa saen euna eu Anut binan sulecnu je oso.

21:12: Dana age tempel dunuhna ceteh fajecnu gale aden eu age tempelna meen qaigna himec fajecnu nijen. Age Romfo, Grikfo agena meen qaigna fajecnu ihoc qee nijel. Cuhudidca ceteh filfilca dana fajadein age Anutnu ihanadoloig.

21:15: Hibru jena uqana gug bahic eu “Anut cahahagagale!” euqa saen euna eu Anut binan sulecnu je oso.

§21:41: Wain cabinu je i Jisas uqa Aisaia 5.1-2dec on. Eu Anut uqa adi Isrel dana cajaca odadennu galolo je. Galolo jena gug eu odi. But 33: Dana uqa wain cabi cehen eu Anut. Wain cabi eu Anutna cul. Dana age wain cabi cofdoin eu Isrel dana cajaca, Isrel dana benbenca. But 34-36: Wain cabi gugna cabi dana eu je hahun madec dana age wele Isrel dana cajaca Anutna je maadein. Isrel age Anutna je hahun madec dana mati aqecebil cal mein. But 37-39: Wain cabi gug melah eu Jisas Krais. But 41: Dana filfil wain cabi gug uqa wain cabi aden eu Juda dana qee.

**21:43-44: Grik jaqec je hilah leihna age je oso tubdu jaqein eu odi: “Oso uqa meen euna toni qocob fadaligian. Meen eu dana oso dewegna toneceb eu tulohdugian,” aden. Age Luk 20.18 feiga.