12
Cabi dana me qee age wain cabi cofdoinnu galolo je
(Matju 21.33-46; Luk 20.9-19)
Odimei Jisas uqa galolo jena sanan mimei maaden, “Dana oso uqa wain cabi cehimei alildu gel faldumei wain aig afdocnu kunum cisimei wain cabi cofdoc biluqagannu jo ben ohis tobi eit fec ihoc eu odi cehen. Odimei uqana wain cabi dana leih cabi oqagannu ebenegana mimei uqa hatu osona nuen.* Age je Matju 21.33-41na nijia eu feiga. Wain aig wal meceb cedec saen cali hocob wain cabi gug uqa cabi dana oso suldudu madon, ‘Hina nuimeg wain cabi oc eundec maadecem age wain aig leih eu ihecebil cedi ahutagale,’ don. Odocob dana age wain cabi cofdoin eu age cabi dana hewimeig deweg tudumeig wain aig ameg oso qee utec suldocobil ceselen. Odocob wain cabi gug uqa haun uqana cabi dana oso suldocob nuen. Odocob wain cabi cofdoin eu ageha cabi dana eu ilo qumeig me qee mudein. Odocobil wain cabi gug uqa cabi dana oso suldocob nuen. Odocob age uqa qocobil cal men. Odocobil wain cabi gug uqa haun ceseli cabi dana matica suladen. Euqa ageha cabi dana cunug odi odadein. Age leih dewenega tudoin, age leih aqecebil cal mein. Wain cabi gug uqa dana suldocnu osol bilen, uqa melah nalug men. Cit qocna uqa melah sulduaden. Ge, uqa maden, ‘Ija melaminu cumundoqagan,’ en. Euqa wain cabi cofdoc age togodu madein, ‘I cabi gug huqaneh, uqa isi wain cabi ugian. Cois uqa muguh eu ege oqannu ege cajimeb qocomun cal mecnu!’ ein. Odimeig age mel eu hewi sundudu qocobil cal meceb wain cabi dunuhdec heludecebil maha gemo calen,” aden.
“Wain cabi gug uqa wain cabi cofdoc dana eeta odadigian? Uqa humei wain cabi cofdoc fadaladeceb cal moqagan. Odimei wain cabi eu dana filfil adigian,” aden.
10 “Jaqec je oso Anutna je jaqec tawena eu qee sanijeleinfo? Je eu odi madena:
‘Meen oso meen gel cehec memei dana age culein eu
qila meen jo big gug jo hehdocnu calen.
11 Eu Tibud uqadodoc odi odon.
Ceteh eu foqona eu kobolkobolca,’ ena,” aden. (Buk Song 118.22-23)
12 Odocob loo je iwaladecca, ihanec dana benbenca age Jisasna galolo je eu dah mimeig age uqa je eu agenu maden eunu wawaga fogo don. Eunu age uqa heweqan ein euqa age dana cajacanu cucuiein. Odimeig age Jisas cuculdi belein.
Dana age Sisana takis helecnu je
(Matju 22.15-22; Luk 20.20-26)
13 Ihanec dana benbenca, loo je iwaladecca, Juda agena matuca age Farisi leihca Herodna sihul leihca Jisas suladitocobil lein. Age ege Jisas cona je oso cahuldu madeceb uqa dewegnu geuldec je oso oqan imeig lein. 14 Age uqaca humeig madoin, “Iwalgec, ege hinanu doqona, hina mele je madagana, hina dana binanagaca eundecnu qee cucuiagana. Ge, hina dana saolal madec bilegina eundecnu qee jogoagana qa hina Anutna jic tutuc iwaladagana. Ege Sisanu takis helecnu eu tutucfo, qee tutuc qeefo? 15 Ege Rom agena takis heleqanfo, qee eu qee heloqaunfo?” doin.
Euqa Jisas uqa age me hihili qaudoin eu dumei maaden, “Age eetanu temtegina? Meen qaig oso ahutecebil ija figen,” aden. 16 Odocob age meen qaig oso ahu utein. Odocobil uqa sisiladi maaden, “Meen qaig ina in hahun eu gaga qoc taweia? In ijanha jaqec taweia?” aden. Odocob age madoin, “Eu Sisa uqana,” doin. 17 Odocobil Jisas maaden, “Age Sisana ceteteh eu Sisa uteiga. Anut toinan eu Anut uteiga,” aden. Odocob age je eu maadeceb dumeig tumatumaein.
Sadjusi age Jisas dana cal mein eundec ceseli cajecnu sisildoin
(Matju 22.23-33; Luk 20.27-40)
18 Sadjusi age Jisasca hoin. Sadjusi age cal mein eundec ceseli qee cajowain egina. Age Jisas je oso sisildu madoin, 19 “Iwalgec, Moses uqa loo je jaqec oso igen eu odi madena, ‘Dana oso uqa waliag cal mimei aideg culdigian qa melca qeefi dana eu uqa waliag cal men euna mel basituwasannu aideg eu ugian,’ ena. 20 Saen osona waliagul 7-pela biloloig. Matu eu caja on. Odimei uqa aideg mel qee basec cal men. 21 Odocob waliag lecisdoc uqa caja eu on. Uqaha aideg mel qee basec cal men. Odocob waliag cijeddoc uqaha odi odon. 22 Waliagul 7-pela cunug odi odimeig caja eu mel qee basec cunug cal mein. Hibna caja euha cal men. 23 Aria, waliagul 7-pela cunug uqa age osolosol agena caja bilen. Eunu ceseli cajec saenna caja eu in aideg biligian?” doin.
24 Odocobil Jisas maaden, “Age Anutna jaqec je nijia eu qee dogina, age Anutna gagadic odocha qee dogina. Eunu age dadanec bilegina. 25 Ge, age cal mecnadec ceseli cajoqagan saenna eu age dana caja ocobocob qee owain. Euqa age ensel sao jobon bileginawe odi biluqagan,” aden.
26 “Cal mecnadec ceseli cajec eunu je oso nijia. Age Mosesna jaqec jena Moses uqa na nag ja cijennu jaqen eu qee sanijeleinfo? Jaqec je cudun euna Anut uqa Moses madon:
‘Ija Ebrahamna Anut, ija Aisakna Anut, ija Jekobna Anut,’ don. (Kisim Bek 3.6)
27 Anut uqa cal mein agena Anut qee. Euqa uqa cebac bilegina agena Anut. Age dadanec bahic,” aden.
Age Anutna loo je matunu Jisas sisildoin
(Matju 22.34-40; Luk 10.25-28)
28 Loo je iwaladec dana oso uqa Sadjusi age Jisas je maaden eunu fee dadaneegin dah men. Odimei uqa Jisas wadacdoc je me bahic maaden eu fimei uqa limei Jisas sisildon, “Loo je meca bahic Mosesna loo je oso cunug wooldoc cel loo je nijia?” don. 29 Odocob Jisas jejeg hewi madon, “Loo je caunca bahic eu odi madena:
‘O Isrel dah meigale,
Tibud uqa egena Anut,
Tibud uqa osol bilina.
30 Odocob hina Tibud, hinana Anutnu wawin cunugca, doloin cunugca, hinana cisdoc cunugca, hinana gagadic cunugca euna nalug magale,’ ena. (Loo 6.4-5)
31 Uqana toodoc eu odi madena:
‘Hina hinanel nalunin maganawe
odi hina utuqain bilec Utuqain bilec uqana gug eu odi. Agena loofo, agena kobolfo eu dana osonu nalug magale ec qee madel, cois hina dana eunu nalug magale. eundecnu nalug magale,’ ena. (Wok Pris 19.18)
Loo je oso loo je lecis i woolalec qee nijel,” don.
32 Odocob loo je iwaladec uqa Jisas madon, “Iwalgec, hinana je eu tutuc bahic! Hina mele madaga, ‘Tibud uqa osol bilina, Tibud oso qee bilina,’ aga. 33 Odocob ege Anutnu wawige cunugca, egena doc cunugca, egena gagadic cunugca euna nalug moqonafi eu me bahic. Ege egedodocnu nalunige moqonawe odi utuqanige bilegina agenu nalunuga moqonafi euha me bahic. Ege loo je lecis i toodu odocomunfi kobol eu ihanec cunug age jana maneginaca ihanec filfil cunugca wooladena,” don.
34 Odocob Jisas uqa loo je iwaladec eu je cisdoc silecca maden eu fimei madon, “Hina Anutna cul cemenug biliga,” don.
Odocob dana cunug ono bilein age Jisas je oso haun sisildocnu culein.
Jisas uqa dana cajaca Kraisnu sisiladen
(Matju 22.41-46; Luk 20.41-44)
35 Jisas uqa tempel dunuh dana cajaca iwalaadi bilei je oso sisiladen, “Loo je iwaladec dana age adi madegina, ‘Krais eu Dewid Melah,’ egina? 36 Kis Gun uqa Dewid dado mudeceb uqadodoc maden:
‘Anut Tibud uqa ijana Tibud odi maden,
“Ijaca hu ebeni meulana isec bibilem
ija odocomin hinana cad cunug hu ninijebil
hina jaimna lahacadegan,” en,’ Dewid odi maden. (Buk Song 110.1)
37 Dewid uqadodoc Kraisnu madi, uqa ijana Tibud, en, eunu adi uqa Dewid Melah bilina?” aden.
Loo je iwaladec age kobol me qee odoin
(Matju 23.1-36; Luk 11.37-54; 20.45-47)
Dana cajaca mati bahic cegulein eu age Jisasna je docnu geh bahic gale aden. 38 Odocob Jisas uqa je iwalaadi bilei maaden, “Age loo je iwaladec dananu batut feigale. Loo je iwaladec age lotoc cecelac tacimeig cocobi nuecnu gale adena. Age ceteteh idadec cudunna age binanaga sulecnu gale adena. 39 Age cuha jona cabal me cudunna bilecnu gale adena. Odimeig age sab ben jec saenna bilec binanca euna bilecnu gale adena. 40 Age caja wij agena jo heje cedegina. Odimeig age dana me bahic meciadecnu saen cecelac bahic inondogina. Dana eundec age agena cahuldocnu ameg me qee bahic oqagan,” aden.
Caja wij sawen uqa Anutnu meen qaig nag lecis uten
(Luk 21.1-4)
41 Jisas uqa meen qaig helecnu tempel bokis cemenug bilen. Odimei uqa dana cajaca humeig meen qaig bokisna hehelegin fen. Dana caja cehewanagaca mati age meen qaig ben helein. 42 Odocob caja wij sawen oso humei uqa meen qaig nag lecis helen eu toea osol ihoc. 43 Odocob Jisas uqana malogom utaadeceb cemenug cegulecebil maaden, “Ija mele maadigina, caja wij sawen i uqa meen qaig nag heleia eu dana cajaca age tempel bokisna meen qaig ben bahic heleiga cunug wooladena. 44 Ge, dana cajaca eundec age cehewanaga bennadec meen qaig heleiga qa caja wij i uqa sawen bahic, uqa uqana meen qaig cunug heleia. Uqa uqana ceteh cebac bilecnu oso qee culel,” aden.

*12:1: Age je Matju 21.33-41na nijia eu feiga.

12:31: Utuqain bilec uqana gug eu odi. Agena loofo, agena kobolfo eu dana osonu nalug magale ec qee madel, cois hina dana eunu nalug magale.