2
Iga moreŋesobulonam Qotei a iga qa are boleiyosiq qalaqalaigej
Nami niŋgi une yoqnsib laqneb deqa niŋgi moreŋesobuleb. Bati deqa niŋgi mandam qa kumbra uge uge na walweloqneb. Niŋgi mondor uge uge laŋ goge di unub qaji naŋgo gate koba Satan aqa kumbra dauryoqneb. Satan a segi mondor siŋgila koba. Deqa a tamo uŋgasari Qotei aqa anjam gotraŋyeqnub qaji naŋgo are miligiq di siŋgila na waueqnu. Nami iga kalil dego naŋgi koba na laqnsimqa gago jejamu qa areqalo uge uge namij dauryoqnem. Deqa Qotei a iga ti naŋgi qa ti minjiŋ ani oqetej.
4-5 Bole, iga une yoqnsim laqnem deqa iga moreŋesobulem. Ariya bati deqa Qotei a iga qa tulaŋ dulosiq qalaqalaigej deqa a na iga Kristus ombla ŋambile egej. A iga qa are boleiyej aqa kumbra dena a na iga eleŋej. Osiqa iga Kristus Yesus ombla olo subq na tigeltgobulosiqa iga laŋ qureq joqsi oqsiqa Kristus aqa awo jaram kobaq di awotgej. Kristus Yesus aqa wau na Qotei a iga qa are tulaŋ boledamuiyosiq iga boletgej. Aqa kumbra di a na tamo uŋgasari kalil bunuqna brantoqnqab qaji naŋgi osornjroqnqas. Niŋgi Yesus qa nuŋgo areqalo siŋgilatonabqa Qotei a niŋgi qa are boleiyej. Aqa kumbra dena a na niŋgi eleŋej. Niŋgi wau bole yonab dena Qotei na niŋgi eleŋosai. Qotei a niŋgi laŋa eleŋej awai saiqoji. Od, niŋgi wau bole yonab dena Qotei na niŋgi eleŋosai. Deqa niŋgi nuŋgo segi ñam soqtqa keresai. 10 Kristus Yesus aqa wau na Qotei a gago are bulyetgonaqa iga tamo uŋgasari bunuj brantem. Deqa kumbra bole bole kalil Qotei a nami iga dauryqajqa gereiyetgej qaji di iga dauryoqnsim walweloqnqom.
Kristus a moiyej dena a jeu kobotej
11 Niŋgi qalie, Juda naŋgi muluŋ aiyeqnub. Di naŋgo kumbra. Deqa naŋgi na niŋgi misiliŋgoqnsib endegsib merŋgeqnub, “Niŋgi muluŋ aiyosai qaji tamo.” Naŋgi naŋgo segi baŋ na tamo naŋgi muluŋ breinjreqnub. Ariya niŋgi geregere are qaliy. Niŋgi Juda sai. Niŋgi sawa bei bei qaji. 12 Deqa niŋgi nami Kristus aqaq di sosai. Niŋgi isaq di soqneb. Niŋgi nami Israel naŋgi ti sosai dego. Qotei a marej, “E na Israel naŋgi iŋgi bole bole enjrqai.” Osiqa aqa anjam di siŋgilatosiq soqnej. Ariya a na iŋgi bole bole di niŋgi eŋgwa marosaioqnej. Deqa niŋgi iŋgi bole bole deqa tariŋosaioqneb. Niŋgi mandamq endi laŋa Qotei qaliesai soqneb. 13 Ariya bini niŋgi Kristus Yesus beteryesosibqa Qotei aqa jojomq di unub. Nami niŋgi isaq di sonabqa bati deqa Kristus a niŋgi qa moisiq aqa leŋ aiyej. Aqa kumbra dena a na niŋgi joqsiqa Qotei aqa areq bej. 14 Kristus a segi na jeu kobotej deqa bini iga kalil koba na so bole unum. Nami Juda naŋgi ti sawa bei bei qaji naŋgi ti jeu atoqnsib soqneb. Deqa jeŋ a naŋgo ambleq di sosiqa naŋgi potnjrej. Ariya Kristus a moisiq dena jeŋ di waqtosiqa jeu kobotosiqa Juda naŋgi ti sawa bei bei qaji naŋgi ti turtnjrsiqa sawa qujaiq di atej. 15 A moiyej gam dena a na Moses aqa dal anjam mutu kalil taqal atekritej. A na Juda naŋgi ti sawa bei bei qaji naŋgi ti turtnjrej deqa naŋgi tamo bunuj brantosib tamo qujaiosib unub. Kumbra dena Kristus na jeu kobotosiqa iga kalil lawo kumbraq di atej unum. 16 A na Juda naŋgi ti sawa bei bei qaji naŋgi ti turtnjrim naŋgi koba na tamo qujaiosib sqajqa deqa marsiq ŋamburbasq di moiyej. Moisiq dena a jeu kobotej. 17 A bosiqa anjam bole endegsi palontoqnej, “Bini niŋgi jeu turyqajqa kumbraq di unub.” A na anjam bole di niŋgi sawa isaq di unub qaji ti tamo uŋgasari jojom di unub qaji naŋgi ti palontosiq merŋgoqnej. 18 Kristus aqa wau dena iga koba na Mondor qujai ejunum. Deqa iga kalil are qujaitosim unum. Mondor dena gam waqtetgej deqa iga gaigai gago Abu Qotei aqa ulatamuq di brantoqnqom.
Kristen naŋgi Qotei aqa tal bul unub
19 Deqa bini niŋgi olo yauŋ tamo sosai. Niŋgi Qotei aqa aŋgro tiŋtiŋ unub. Niŋgi ti Qotei aqa segi tamo uŋgasari kalil naŋgi ti koba na was bole unub. 20 Niŋgi Qotei aqa tal bul unub. Qotei a segi na tal di gereiyej. Qotei aqa anjam maro tamo naŋgi ti aqa medabu o qaji tamo naŋgi ti tal ai bul tigelejunub. Qotei a segi na tal di tigeltej. Kristus Yesus a segi tal ai tuma qaji. A segi na tal di siŋgilatejunu. 21 Tal di aqa tanu kalil naŋgi Kristus beteryejunub deqa naŋgi kalil koba na siŋgila na tigelejunub. Qotei na tal di gereiyoqnsiq unu. Deqa tal di kobaqujaoqnsiqa Tamo Koba aqa segi tal bul tigelejunu. 22 Niŋgi dego Kristus beteryejunub deqa Qotei na niŋgi ti aqa segi tamo uŋgasari kalil naŋgi ti koroiŋgej unub. Deqa niŋgi aqa segi so tal bul unub. Qotei aqa Mondor wo naŋgi aiyel na tal di gereiyosib miligiq di unub.