12
Maria gêm oso Yisu
(Mat 26:6-13; Mak 14:3-9; Luk 7:37-38)
1 Bêc 6 yêc dôŋ yêc bu Mwasiŋ Pasowa-ŋga hôc asê, ma Yisu têŋ malac Betani gi. Lasarus, ŋgac naŋ iŋ uŋ sa akêŋ lau batê-ŋga, naŋ mbo malac dinaŋ. 2 Ma yêc Lasarus ndê andu, ŋac sêndê mwasiŋ tu Yisu-ŋga. Lasarus ti lau ŋatô seŋ gêŋ sêndöc sêwhiŋ iŋ, ma Mata gêm akiŋ ŋac mbo. 3 Goc Maria meŋ, kôc a ŋakwi ŋamalu ŋayham naŋ ŋaôli atu sip kac daŋ, ma kêc pi Yisu gahi. Goc iŋ puŋ iŋ gahi ŋa iŋ dau kêclauŋ. Ma gêŋ dau ŋamalu hôŋ dau sa ma gêm andu ŋalôm ahuc.
4 Têŋ dinaŋ Judas Iskeriot, ŋgacsêŋom naŋ tiŋambu hoc Yisu asê, naŋ sôm, 5 “Bu ŋamalu ŋayham dindec ŋaôli atu, gitôm denarii 300 naŋ dakôc ti ŋaôli tu gweleŋ yala sambuc-ŋga. Tu sake-ŋga awhê dec kêyaiŋ? Gitôm bu dakêŋ têŋ lau sênemlhi, ma dakêŋ ŋa-awa tu danem lau ŋalôm sawa sa-ŋga.” 6 Judas sôm yom dinaŋ, magoc iŋ gauc gêm lau ŋalôm sawa dom. Iŋ sôm yom dinaŋ ŋahu bu iŋ ŋgac kaŋ-nda. Iŋ yob ŋgac-sêŋomi si talhi mone-ŋga, ma gêm kaŋ mone ŋatô bu nem dau sa. 7 Magoc Yisu ô iŋ ndê yom ma sôm, “Mac alhac awhê dindec ahuc dom. Iŋ yob gêŋ dau ŋapaŋ e kwahic dec, gic waê bêc sêŋsuhuŋ aö-ŋga. 8 Lau ŋalôm sawa oc sêmbo sêwhiŋ mac ŋapaŋ. Tigeŋ aö oc wambo wawhiŋ mac ŋapaŋ dom.”
Lau dabuŋsiga sêkic yom pi Lasarus
9 Têŋ ndoc dinaŋ lau Jerusalem-ŋga daêsam sêŋgô ŋawaê bu Yisu mbo malac Betani, dec sêsa si bu sêlic iŋ. Ma ŋac bu sêlic Lasarus, ŋgac naŋ Yisu uŋ sa yêc lau batê-ŋga, naŋ whiŋ. 10 Tu dinaŋ-ŋga dabuŋsiga atu-tu Israel-ŋga sêkic yom bu sêndic Lasarus ndu whiŋ. 11 Ŋahu bu lau Israel-ŋga daêsam sêhu ŋac siŋ ma sêkêŋ whiŋ Yisu tu Lasarus-ŋga.
Yisu sôc malac Jerusalem gi
(Mat 21:4-9; Mak 11:7-10; Luk 19:35-38)
12 Têŋ ŋagalaŋsê lau daêsam naŋ sêmbo Jerusalem tu Mwasiŋ Pasowa-ŋga sêŋgô ŋawaê bu Yisu kêsêlêŋ mbo seŋ bu têŋ Jerusalem meŋ. 13 Bocdinaŋ ŋac sêsa si bu sêkôc iŋ sa. Sêhôc tômtôm ŋalauŋ ma sêmbwêc, “Hosana! Tampiŋ iŋ naŋ meŋ gêm Pômdau aŋgô. Tampiŋ lau Israel-ŋga si Kiŋ.” 14 Yisu kêsêlêŋ meŋ ndöc doŋki ŋatu daŋ ŋahô, ma ŋalêŋ dinaŋ propet akwa daŋ ndê yom ŋandô sa. Yom dau yêc bocdec bu:
15 O mac lau †Sayon-ŋga, atöc daôm dom. Alic mac nem Kiŋ têŋ mac meŋ, ndöc doŋki ŋatu ŋahô. [Sek 9:9]
16 Yisu ndê ŋgacsêŋomi sêlic gêŋ hoŋ dinaŋ, magoc ŋac sêŋyalê ŋahu dom. Tigeŋ tiŋambu, têŋ ndoc Yisu tisa ti ŋawasi atu, naŋ sêŋyalê bu yom dau, naŋ sêto muŋ su, naŋ hêganôŋ Yisu, ma tu dinaŋ-ŋga lau sêkôm gêŋ dinaŋ têŋ iŋ.
17 L au daêsam naŋ sêmbo sêwhiŋ Yisu têŋ ndoc iŋ mbwêc Lasarus ma uŋ iŋ sa akêŋ lau batê-ŋga, naŋ sic miŋ pi iŋ ŋapaŋ. 18 Bocdinaŋ lau daêsam sêŋgô ŋawaê bu Yisu kôm gêŋ dalô atu dinaŋ, ma sêsa si bu sêlic iŋ têŋ bêc dinaŋ. 19 Ma têŋ têm lau Palêsai sêlic gêŋ dau, naŋ sêsôm têŋ dandi, “Alic, yac neŋ yom hoŋ ŋandô mbasi. Yac oc dalhac iŋ ahuc ŋalêŋ bocke? Lau hoŋ oc sêŋkuc iŋ!”
Yisu sôm gwanaŋ bu iŋ oc mbac ndu
20 Lau Grik ŋatô sêmbo sêwhiŋ lau naŋ sêpi malac Jerusalem tu sênem akiŋ Anötö-ŋga têŋ om atu Pasowa-ŋga. 21 Lau Grik dinaŋ sêtêŋ Pilip, ŋgacsêŋom naŋ meŋ akêŋ malac Betsaida yêc gameŋ Galili-ŋga, ma sêsôm têŋ iŋ bu, “O ŋgac atu, yac bu alic Yisu.” 22 Dec Pilip gi sôm yom dau têŋ Andru, ma iŋlu si sêsôm têŋ Yisu. 23 Yisu ŋgô yom dau goc sôm yom gôliŋ daŋ bocdec bu, “Ndoc meŋ sa bu Ŋamalac ndê Atu tap iŋ ndê waê atu sa. 24 Aö wasôm yomandô têŋ mac. Gêŋ ŋawhê daŋ bu sêsô sip nom ndi dom, dec gêŋ tigeŋ dau oc gacgeŋ yêc. Magoc gêŋ dau bu dasô sip nom ŋalôm ndi, dec oc tibalê ma niŋga, magoc tiŋambu oc po pi meŋ ma nem ŋandô daêsam tiyham. 25 Asa naŋ tac whiŋ bu sap gêŋ nom-ŋga dôŋ ŋapaŋ tu mbo tali-ŋga, naŋ oc niŋga. Magoc asa naŋ bu hu gêŋ nom dindec-ŋga siŋ tu êŋkuc aö-ŋga, naŋ tap seŋ ndöc tali têŋ têm ŋambu-ŋga-ŋga sa. 26 Asa naŋ gauc gêm bu nem akiŋ aö, naŋ meŋ êŋkuc aö. Ma gameŋ naŋ aö oc wambo, naŋ iŋ naŋ gêm akiŋ aö, naŋ oc mbo bocdinaŋ. Lau hoŋ naŋ sem akiŋ aö, naŋ Damaŋ oc toc ŋac sa.
27 “Kwahic dec aö neŋ ŋalôm kedehe aö ŋandô. Tigeŋ aö wandac Damaŋ bu êŋgaho aö su yêc ndoc ŋawapac-ŋga dindec dom. Mba! Tu gêŋ dau dindec-ŋga dec aö gameŋ. 28 Damaŋ, aö wasa lêŋ dindec tu bu wapo nem waêm sa.”
Yisu sôm yom dinaŋ, ma awha daŋ sa akêŋ undambê bocdec bu, “Aö gatap waêŋ sa tu am-ŋga su, ma watap sa tiyham.” 29 Lau daêsam naŋ sêmbo gameŋ dinaŋ sêŋgô ŋakêcsia dau, ma ŋatô sêsôm bu wapap gic. Ma ŋatô sêsôm bu aŋela daŋ sôm yom têŋ Yisu. 30 Magoc Yisu sôm, “Awha dinaŋ sa tu aö-ŋga dom, magoc sa tu mac-ŋga. 31 Kwahic dec ti ndoc Anötö êmatôc lau nom dindec-ŋga. Ma iŋ oc êmasuc nom dindec ŋadau su.*Yisu sôm bu Anötö oc êmasuc nom dindec ŋadau su. Têŋ ndoc Yisu mbac ndu ma tisa tiyham, iŋ ku Sadaŋ ndê ŋaclai dulu-alic Jon 16:33; Kol 2:15; Hib 2:15; ma 1 Jon 3:8. Yisu ku iŋ dulu su yomandô, magoc Anötö kêŋ ŋasawa têŋ Sadaŋ ma iŋ kôm iŋ ndê gweleŋ yêc nom - alic Epe 2:2; 2 Kor 4:4; ma 1 Jon 5:19. Bocdinaŋ lau naŋ sêkêŋ whiŋ sic waê bu sêlhac ŋaŋga ma sêndic siŋ têŋ Sadaŋ, (Jon 17:15; Epe 6:10-18) ma Anötö kêŋ ŋaclai têŋ ŋac bu sêku iŋ dulu (Rom 16:20). Têŋ bêc ŋambu-ŋga, Anötö oc seŋ Sadaŋ ti iŋ ndê aŋela ti lau sac su ma iŋ ndê ŋaclai oc pacndê sambuc (Rev 20:2-3, 10). 32 Magoc têŋ ndoc sêndic aö pi a ma sêsuŋ aö sa yêc nom, naŋ aö oc wahê ŋamalac akêŋ gameŋ hoŋ sêtêŋ aö sêmeŋ.” 33 Yisu sôm yom dinaŋ bu tôc ŋalêŋ naŋ iŋ oc mbac ndu, naŋ asê.
34 Ma lau dinaŋ sêô iŋ awha ma sêsôm, “Sêto yom yêc buku yomsu-ŋga, naŋ sôm bu Mesaya oc mbo ŋapaŋ. Ma bocke dec am sôm bu ŋac oc sêsuŋ Ŋamalac ndê Atu sa? Ŋamalac ndê Atu dau iŋ asa?” 35 Goc Yisu sôm, “Ya ŋawê oc mbo whiŋ mac ŋasawa sauŋ, ma boc-dinaŋ aŋsêlêŋ ambo ŋawê dau ŋalôm, bu ŋasec nem mac ahuc dom. Lau naŋ sêŋsêlêŋ sêmbo ŋasec ŋalôm, naŋ sem gauc gameŋ naŋ oc sêndi naŋ. 36 Akêŋ whiŋ Ŋawê dau naŋ kwahic dec mbo whiŋ mac, ma mac oc ati lau ŋawê-ŋga.” Yisu sôm yom dau su, goc hu ŋac siŋ, ma siŋ dau têŋ ŋac.
Lau daêsam sêkêŋ whiŋ Yisu dom
37 Yisu kôm gêŋ dalô daêsam yêc lau Israel aŋgô-ŋga, magoc daêsam sêkêŋ whiŋ dom bu iŋ Mesaya dau. 38 Ma bocdinaŋ yom naŋ propet Aisaya to muŋ su, naŋ ŋandô sa. Yom dau yêc bocdec:
Pômdau, ŋac si asa kêŋ whiŋ yom naŋ yac ahoc asê?
Ma ŋac si asa ndê gauc sa pi am nem ŋaclai atu, naŋ am tôc tiawê? [Ais 53:1]
39 Bocdinaŋ Anötö ndê propet Aisaya tôc asê gwanaŋ bu lau dinaŋ sêtôm dom bu sêkêŋ whiŋ. Ma iŋ to yom daŋ tiyham bocdec bu:
40 Pômdau kôm ŋac si tandô tipec, ma ŋac si ŋalôm ŋadandi. Bocdinaŋ gitôm dom bu sêlic ŋa tandô, ma sêŋyalê yêc ŋac si ŋalôm. Ma gitôm dom bu ŋac sênem dau kwi, ma wakôm ŋac ŋayham sa tiyham. [Ais 6:10]
41 Aisaya to yom dau, ŋahu bu iŋ gêlic Yisu ndê ŋawasi su, ma bocdinaŋ dec sôm yom asê pi iŋ.
42 Yom dau yêc bocdinaŋ, magoc lau Israel-ŋga daêsam sêkêŋ whiŋ Yisu, ma ŋac si lau bata ŋatô sêwhiŋ. Tigeŋ ŋac sêtôc si sêkêŋ whiŋ iŋ tiawê dom, ŋahu bu ŋac sêtöc bu lau Palêsai oc sêtiŋ ŋac su yêc gôlôwac Israel-ŋga. 43 Ŋac atac whiŋ bu ŋamalac sêlic ŋac ŋayham ma sêkeŋ waê têŋ ŋac, hôc gêlêc bu sêtap waê sa yêc Anötö.
44 Ma Yisu sôm yom awha atu, “Asa naŋ kêŋ whiŋ aö, naŋ kêŋ whiŋ aö taŋwasêŋ dom. Iŋ kêŋ whiŋ iŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, naŋ whiŋ. 45 Ma asa naŋ gêlic aö, naŋ gêlic iŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, naŋ bocdinaŋ. 46 Aö gahôc asê nom gitôm ya ŋawê, bu lau hoŋ naŋ sêkêŋ whiŋ aö, naŋ oc sêmbo ŋasec dom. 47 Asa naŋ ŋgô aneŋ yom magoc daŋga wambu dom, naŋ aö dauŋ oc wamatôc iŋ dom. Bu aö gameŋ bu wamatôc lau nom-ŋga dom, magoc bu wanem ŋac si. 48 Lau hoŋ naŋ sêkôc aö ti aneŋ yom sa dom, naŋ oc sêtap matôc sa têŋ bêc ŋambu-ŋga. Ma ŋac si matôc ŋahu sip ŋac sêkôc aneŋ yom sa dom. 49 Bu aö gasôm dauŋ neŋ yom dom. Damaŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, naŋ gic atu yom hoŋ tu wasôm asê-ŋga. 50 Ma aö kayalê bu yom naŋ iŋ gic atu, naŋ ti ŋamalac si seŋ sêndöc tali ŋapaŋ-ŋga. Bocdinaŋ aŋyalê bu yom hoŋ naŋ aö gasôm, naŋ kêkuc yom naŋ Damaŋ dau kêŋ têŋ aö.”
*12:31 Yisu sôm bu Anötö oc êmasuc nom dindec ŋadau su. Têŋ ndoc Yisu mbac ndu ma tisa tiyham, iŋ ku Sadaŋ ndê ŋaclai dulu-alic Jon 16:33; Kol 2:15; Hib 2:15; ma 1 Jon 3:8. Yisu ku iŋ dulu su yomandô, magoc Anötö kêŋ ŋasawa têŋ Sadaŋ ma iŋ kôm iŋ ndê gweleŋ yêc nom - alic Epe 2:2; 2 Kor 4:4; ma 1 Jon 5:19. Bocdinaŋ lau naŋ sêkêŋ whiŋ sic waê bu sêlhac ŋaŋga ma sêndic siŋ têŋ Sadaŋ, (Jon 17:15; Epe 6:10-18) ma Anötö kêŋ ŋaclai têŋ ŋac bu sêku iŋ dulu (Rom 16:20). Têŋ bêc ŋambu-ŋga, Anötö oc seŋ Sadaŋ ti iŋ ndê aŋela ti lau sac su ma iŋ ndê ŋaclai oc pacndê sambuc (Rev 20:2-3, 10).