10
A 12 a aposol
(Mak 3:13-19, Luk 6:12-16)
Be Iesu e ngö gugono rena a 12 a katunun tsitsilo i tanen ba nonei e hala rane ien a nitagala te gi tsuga ba merien u mate u omi ba nori te kato haniga pouts rer u katun te ka mer a mamana mar nimate. Na nonei a man solo teka tara 12 a katun te ngöri e Iesu u aposol* i tanen:
Saimon ti ngö hasei e Pita.
Endru e toulane Saimon.
Jemis a pien tere Sebedi.
Jon e toulane Jemis.
Pilip.
Batolomiu.
Tomas.
Matiu te lulu a takis.
Jemis a pien tere Alpias.
Tadias.
Saimon te tagala sil a han i tanen.
Judas Iskeriot a katun te ga harutein romana e Iesu turu katun ti omien.
E Iesu e halar a 12 a aposol
(Mak 6:7-13, Luk 9:1-6)
Tara poata te hala ria e Iesu u katun teka te gi na hihatuts la uen, ba nonei e poiena i taren, “Alimiu go ma la uami turu katun te halhal ria turu Jiu na turu han has i Sameria. Alimiu go la las uam turu katunur i Israel te ma atei sile rilia ba te hereri u sipsip te tiar. Ba limiu te na habulungana nemiu u raranga teka: ‘A Nipepeito tere Sunahan e sukusuku nama!’ Alimiu go kato haniga pouts reiam u katun te ka mer a nimate ne go hatakei pouts has reiam u katun ti mate. Ba limiu te kato haniga pouts remiu u katun u toba ba te tsuga ba has remiu u mate u omi. Alimiu u lu pukue iam a nihitaguhu ba te ma hole mien, na limiu go taguhu has reiam u katun ba te ma luemi ta hihol. Na limiu go ma la has memi ta moni. 10 Alimiu go ma la has memi a pora nu sendol nu tukana tara nilala i tamilimiu. E moa. Alimiu e la las memiu u toa puku u hasobu u ngahangaha. U katun te taguhu rami limiu e tatei hanou rariou limiu.
11 “Na poata te la mia limiu a man toa toa i iahana toa taun tsi tara han, alimiu go tara sakesakie iam a luma tara katun a niga te haniga rano limiu ba limiu te ka mia i tanen antunana te la ba nemia limiu a taun teka. 12 Tara poata te na tasu mia limiu tara luma teka, ba limiu te hala remi u katun i tanen a masalohana. 13 Na te lu raroa u katun teka alimiu, ba masalohana i tamilimiu te tatei kakana i taren. Kaba te ma lu raro ien limiu, ba masalohana e tatei taguhu pouts rano limiu peisa. 14 Te ma lu mera nei limiu a toa hun katun i luma i taren tsi tara taun i taren, na te ma hengo has rarien limiu, ba limiu te tohu ba nemiu u koahu i pitpitan moumilimiu poata te la ba remien limiu. A ka teka e haruto nanou te raharaha mera neien e Sunahan. 15 U mana koru alia e hatei rago limiu, a nihahuna tara taun teka e pan nanou romana a nihahuna turu taun i Sodom ni Gomora.”
A poata a omi te la nama romana
(Mak l3:9-13, Luk 21:12-l7)
16 Be Iesu e poiena, “Hengo iam! Alia e hala mera gilimiu i gusur u katun u omi, e here nei te la uar u sipsip i gusur u muki u hie. Alimiu go tara kap here moi a kukutsi, ba limiu te here hase moi a kulu te ma kato homie nei ta ka. 17 Hanei iam! Taraha, u katun e pile kap rariou limiu ba te lu mera rilimiu turu kot, ba nori te lahus has raroa limiu turu luman lotu i taren. 18 Nori e haka raroa limiu i matar u tsunono nu king te hamana uami limiu i tar, taraha alia e ngilegu alimiu go hatei ramien u Bulungana u Niga na turu katun has te halhal ria turu Jiu. 19 Na poata te kot raroen limiu, e moa te go hakats hapara uam limiu ba te poiemiu, ‘Ime te mar ranga halona uagou lia? Na aha te poe gou lia?’ E moa. U ranga u matskö e butu noa i tamilimiu tara toa poata noa lahas. 20 Alimiu peisa te ma ranga moi. E moa. U Namnamei tere Tamamilimiu e Sunahan te haranga ranou limiu.
21 “Na nonei tara poata, u katun e hala mera roi u toularen te gi kato hamate merien, bu palabir u katun te haniga riou te gi kato hamate merai a galapien pouts i taren. Na palabir a galapien e omi has reriou u tsinaren nu tamaren, bu tsinaren nu tamaren te kato hamate has rariou. 22 U katun u para e omi rariou limiu te hamana uami limiu i tar. Kaba a katun te hamana nitoa uana i tar, e Sunahan e lu pouts mena noien i tanen. 23 Na tara poata te kato homi pino ria u katun i tamilimiu tara toa taun, ba limiu te bus ba namen ba te la uamiu tara tana taun. U mana koru alia e hatei rago limiu, alimiu e ma hakapa noa hase moi a toukui i tamilimiu tara mamana taun hoboto i Israel, ba lia tu butun katunuma te la pouts guma romana.
24 “A katunun tsitsilo e ma pan nanei a tson hihatuts i tanen, na katunun kukui puku* e ma pan has nanei a katun pan i tanen. 25 E nigana te kato here mena nei a katunun tsitsilo a peisanen a tson hihatuts i tanen. Ne niga hasina te kato here mena nei a katunun kukui puku a peisanen a katun pan i tanen. Alia a katun pan tara pal barebana i tar. Nu palair u katun e ngö tsipone rilia e Bielsibul.* Te mar kato uaren teka, ba nori te ngö tala rario limiu u katun u omi koru, taraha alimiu e pala uamiu i tar.”
Alimiu go matoute iam e Sunahan
(Luk 12:2-7)
26 E Iesu e ranga lel me poiena, “Alimiu go ma matout rami u katun. E moa. Taraha, a man ka hoboto te hamouser i romana e butu noa romana i matar u katun turu ualesala i murimuri. 27 U raranga te hala negia lia i tamilimiu te ka pepeisa ria ra, alimiu go habulungana namien turu katun hoboto. 28 Na limiu go ma matout rami u katun te puli hamatier u tuanrei, ba te ma antunan kato hamatieri u namnamei. E moa. Alimiu go matout lase iam e Sunahan, taraha nonei e antunan kato homi nitoe iena u tuanrei nu namnamei has i hel. 29 Alimiu e antunan holemi a solana a tsi apena a 10 toea puku. Kaba e moa koru ta toa te ga tatei tuhamateni puta te go ma haniga uai e Tamamilimiu. 30-31 Na limiu go ma matout has rami u katun, taraha e Sunahan e tara kap rano limiu, na limiu e niga bala koru namiu u apena i matane Sunahan. Nonei e atei sil hasena u hihase tara ma tsi hulu hoboto i bakumilimiu.”
Alimiu go ma holis nami e Kristo
(Luk 12:8-9)
32 Be Iesu e poiena, “Te hatei rena a katun u barebana nonei a katun i tar, ba lia te hatei hase gou e Tamar i Kolö nonei a katun i tar. 33 Kaba te holis nena a katun nonei a katun i tar i matar a barebana, ba lia te holis has nagoen romana tere Tamar i Kolö.”
E moa ta masalohana, kaba a hiatatung
(Luk 12:51-53, l4:26-27)
34 Be Iesu e poe lelena, “Alimiu go ma poemi alia u la silema te go mi hala meni a masalohana tara barebana i puta. E moa. Alia u ma la memei a masalohana. Alia u la mema a hiatatung. 35-36 E kato uana, a katun te hahamanana na tou sungutunen te hamane nolia e hiapalpal riou. Hena, a tson e pal nanou e tamanen, na tahol e pal nanou e tsinanen, na tana tahol e pal nanou e tsinana tson i tanen.
37 “A katun te ngil koruena e tamanen ne tsinanen, ba te ma ngil saluhe korue nei lia, a katun teka e ma antuna nei te gi ngö menien a katun hamana i tar. Na katun te ngil koruena a pien tson i tanen na pien tahol i tanen ba te ma ngil saluhe korue nei lia, nonei e ma antuna has nei te gi ngö menien a katun hamana i tar. 38 Alimiu go haniga iam te go sagoho menami u kamitsina te kukute mena milimiu alia, te mar kato uana a katun te soatsena a korusena tara tou mate i tanen. Te rama mia limiu, ba limiu te ma antunami te gi ngö meri u katun hamana i tar. 39 Te ngil korue mia limiu te go haka haniga meni a nitoatoa i tamilimiu i puta ba te peits namien i tar, ba nitoatoa i tamilimiu te taia noa has nou romana. Kaba te mate sile moa limiu alia, alimiu e na sabie mou romana a nitoatoa hamana i tamilimiu.”
U katun te lue riou u hamatana u niga
(Mak 9:41)
40 E Iesu e ranga lel me poiena, “A katun te nigana i tamilimiu e niga hasna i tar. Na katun te nige nolia, nonei e niga hasna tere Tamar te hale molia. 41 Na katun te tarena a tana katun te rararie nen u ranga tere Sunahan, ba te hanige nen na toukui i tanen, nonei e lue nou romana u hamatana te lu hase nou a katun te rarariena u ranga tere Sunahan. Na katun te tarena a tana katun te matsköna i matane Sunahan ba te hanige iena nonei a tana katun, nonei e lue nou u hamatana te lu hase nou a katun a matskö. 42 Na lia e hatei hamana rago limiu, a katun te tarena a tsi katun papala koru i tar ba te haue neien a tsi ramun, nonei e lu korue nou u hamatana u niga.” E Iesu e ranga hanoaia teka.