Gêŋ Taŋ Apostolo Sêgôm Naŋ
APOSOLO
Gêŋ Taŋ Aposolo Sêgôm Naŋ nec Luka keto gêjac têku nê Ŋawae Ŋajam. Eŋ keto buku tau gebe ênac miŋ ŋalau Dabuŋ gêwê lau buŋa ŋamataŋa sêpuc Jesu waŋa ma sêsôm ênê Ŋawae Ŋajam lasê “aŋga Jerusalem to Judaia samucgeŋ ma Samaria ŋagamêŋ e naêndêŋ nom ŋamadiŋ” (1:8). Mêtê kêlaiŋ tau gêjac m aŋga Judanêŋ gamêŋ acgom, ma gelom-gelom jakêtu lau nomŋa samobgeŋ nêŋ sekêŋ gêwiŋ, tec ŋamiŋ tau tonaŋ. Luka gebe ênac nê lau têm tônêŋa têntac tôŋ, tec keto gebe Mêtê tau kêkêli lau teŋ sêli tauŋ sa gêdêŋ kaisara, tê sejam gôliŋ Romnêŋ gamêŋ nê atomanô. Eŋ gêwa lau tau nêŋ kauc sa kêpi biŋ, taŋ lau Juda sêkêŋ gêwiŋ to sêkêŋ mateŋgeŋ sêmoa naŋ, gebe kêtu anô kêpi biŋ lau buŋa sêkêŋ gêwiŋ necgac.
Buku tau nec ŋasêbu têlêac, naŋ kêtôc aposolo to lau sêsôm Jesunê Ŋawae Ŋajam lasê kêsa aŋga gamêŋ dambê jaselom gamêŋ baliŋ ma sêwaka Gôlôac Dabuŋ tau sa-sa naŋ gebe (1) Jesu kêpi undambê gêja su acgom, go gôlôac buŋa ŋamataŋa kêwaka tau sa aŋga Jerusalem tau; (2) Mêtê kêsa aŋga Palestina ŋagameŋ ŋagêdô (Samaria to Suria) gêwiŋ; ma (3) Mêtê gelom Gwêc Ŋaluŋ ŋagamêŋ ŋagêdô samob e jagêdêŋ malacsêga Rom.
Aposolonêŋ buku tonec ŋagêbôm teŋ gebe sêjac Ŋalau Dabuŋ nê koleŋsêga ŋamiŋ gêjam auc. Gêdêŋ Om Pentekostŋa Ŋalau Dabuŋ toŋaclaigeŋ mêŋkêpi lau buŋa aŋga Jerusalem, tec gêwê to kêpuc êsêac to nêŋ laumata tôŋ kêtôm biŋ, tê sêjac ŋamiŋ gec buku tau nê, samob gêmoageŋ. Ac sêkatoŋ lau buŋa ŋamataŋa nêŋ jaeŋ sa ŋatênageŋ gêc biŋ ŋagêdô, taŋ aposolo sêjam-sejam mêtê lau ma teto sa naŋ. Go gêŋsêga, taŋ teto ŋamiŋ gêc naŋ, kêtôc jaeŋ tau ŋaŋaclai kêtu anô kêpi lau buŋa sêsa nêŋ lêŋŋa ma kêpi gôlôac samob sêbiŋ tauŋ tôŋ toŋanôgeŋ naŋŋa.
Ŋadênaŋ
1. Jesu gêjac dabiŋ aposolo kêtu nêŋ kôm sêwa eŋ ŋam saŋa 1:1-26
a. Jesunê awamu kêjatu aposolo sa sêsôm eŋ wae lasêŋa ma gêjac mata Ŋalau Dabuŋ gêdeŋ êsêac 1:1-14
b. Sêjaliŋ ŋac teŋ sa gêjô Juda su 1:15-26
2. Sêwa Jesu sa aŋga Jerusalem 2:1–8:3
3. Sêwa Jesu sa aŋga Judaia to Samaria 8:4–12:25
4. Aposolo Paulu nê sakiŋ 13:1–28:31
a. Lêŋ Misionŋa ŋamataŋa 13:1–14:28
b. Aposolo sêkac tauŋ sa aŋDa Jerusalem 15:1-35
c. Lêŋ Misionŋa kêtu luagêcŋa 15:36–18:22
d. Lêŋ Misionŋa kêtu têlêacŋa 18:23–21:16
e. Sêkêc Paulu tôŋ gêŋgôŋ kapoacwalô aŋga Jerusalem ma Kaisarea to Rom 21:17–28:31
APOSOLO
1
Jesu gêjac mata Ŋalau Dabuŋ
Teopili, biŋ ŋamataŋa tec kato su kêpi biŋ samob, taŋ Jesu gêgôm to kêdôŋ gêdêŋ taŋ gêjac m nê kôm e gêdêŋ bêc, taŋ Anôtô kêkôc eŋ sa naŋ. Anôtô kêkôc eŋ sa atomgeŋ ma Ŋalau Dabuŋ kêkac Jesu tec kêsakiŋ aposolo, taŋ kêjaliŋ êsêac sa naŋ. Gêdêŋ taŋ kêkôc nê ŋandaŋ su naŋ, kêtôc tau gêmoa mata jaliŋa gêdêŋ êsêac gêjagêmu-gêjagêmu ŋalêŋ gwalêkiŋ. Sêlic eŋ kêtôm bêc 40 ma kêsôm biŋ kêpi Anôtônê gamêŋ gêdêŋ êsêac. Eŋ gêmoa gêwiŋ êsêac ma gêjac jao gebe “Awi Jerusalem siŋ atom ma aôŋ biŋ, taŋ Tamoc gêjac mata to aŋô aŋga aêŋoc naŋ, e ŋanô êsa acgom. Gebe Joaŋ tec kêsagu lau ŋa bu, ma amac oc aliŋ Ŋalau Dabuŋ êtu nêm saŋgu ŋabêc jauc atom.”
Jesu kêpi undambê gêja
(Mar 16:19-20; Luk 24:50-53)
Lau taŋ sêkac tauŋ sa naŋ, têtu kênac eŋ gebe “Apômtau, êndêŋ têm tonec oc ômansaŋ Israelnêŋ gamêŋ êtu gamêŋ towae êtiam me masi.” Ma eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amacnêm kôm gebe ajala têm to noc, naŋ ŋaclai ŋatau Tamoc taê gêjam gêc nê tauŋa naŋ atom. Mago Ŋalau Dabuŋ wacêpi amac e atu lau toŋaclai ma awa aê ŋam sa aŋga Jerusalem to Judaia samucgeŋ ma Samaria ŋagamêŋ e naêndêŋ nom ŋamadiŋ.” Jesu kêsôm biŋ tonaŋ su, go êsêac sêlic eŋ kêpi lôlôc gêja e tao teŋ kêsip eŋ su, tec mateŋanô sêlic eŋ sapu.
10 Eŋ kêpi gêja ma êsêac mateŋ gê undambê ŋaŋêŋgeŋ sêkô e sêlic ŋac luagêc toŋakwê ŋaeb ŋaôma mêŋsêkô sêwiŋ êsêac. 11 Ac sêsôm gebe “Amac Galilaiawaga, asageŋ akô matem gê undambê. Jesu tau, taŋ aŋga amacnêm kêpi undambê gêja naŋ, oc êmu êmêŋ êtôm tê alic eŋ kêpi undambê gêja nê.”
Sêjaliŋ ŋac teŋ sa gêjô Juda
12 Go aposolo sêmu aŋga lôc, taŋ sêsam gebe Lôckatêkwi naŋ, sêja Jerusalem. Lôc tau gêc Jerusalem ŋagala amboac lêŋ sabatŋa teŋ. 13 Jasêô lasê e gacgeŋ sêpi andu ŋabaIêm ŋadeŋ ŋaôŋa, taŋ êsêac sêmoasêmoa naŋ sêja. Ma êsêac lau tau tonec Petere agêc Joaŋ ma Jakobo agêc Andrea ma Pilip agêc Tom ma Batolomai agêc Matai ma Alpai latu Jakobo agêc Simon Seloto ma Jakobo latu Juda. 14 Lau samob tonaŋ sêwiŋ lauo ŋagêdô ma Jesu têna Maria to Jesu lasii teteŋ mec tonêŋ ŋalêlôm kêpi tageŋ sêjac ŋawae sêmoa.
15 Gêdêŋ ŋasawa tonaŋ lasitêwai amboac 120 sêŋgôŋ sêwiŋ tauŋ, go Petere gêdi kêkô êsêac ŋaluŋ ma kêsôm gebe 16 “O lasitêwaac, Ŋalau Dabuŋ gêôc Dawid awa sa ma kêsôm biŋ kwanaŋgeŋ kêpi Juda, taŋ gêwê lau-sêkôc-Jesu-tôŋwaga naŋ. Biŋ taŋ teto gêc naŋ, kêtu anô sugac. 17 Ŋac tonaŋ gêwiŋ aêac ma gêwê kaiŋ sakiŋ tonec gêwiŋ.”
18 Ŋac tau kêkôc awa geo jagêjam ôli kôm teŋ, go gêu tau môkêapac gêmuŋ e jagêôc gêŋgic kêsêp ŋaluŋgeŋ ma ŋatêtac gêwê. 19 Lau Jerusalemŋa samob sêŋô biŋ tonaŋ ŋawae, tec sêsam kôm tau ŋaê ŋa êsêac tauŋ aweŋ gebe Akeldama, ŋam gebe “Kômdec.”
20 “Biŋ tau teto gêc buku Pesalemŋa gebe
‘Ênê andu oc êtu tuc e ŋac teŋ êŋgôŋ ŋalêlôm atomanô.’
Ma teto biŋ tonec gêwiŋ gebe
‘Ŋac teŋ oc êwê kaiŋ ênê sakiŋ.’
21-22 “Amboac tonaŋ ŋac teŋ mêŋêwiŋ aêacmaŋ ma êsôm Apômtau Jesu gêdi sa ŋawae lasê. Eŋ ŋac taŋ aŋga lau, taŋ sêsêlêŋ sêwiŋ aêac gêdêŋ taŋ Apômtau Jesu kêsêŋŋ gêja gêmêŋ gêmoa aêac ŋasawa gêdêŋ taŋ eŋ gêliŋ Joaŋnê saŋgu naŋ, e mêŋgêdêŋ gêwi aêac siŋ ma kêpi lôlôc gêja naŋ.” 23 Amboac tonaŋ sêkêŋ ŋac luagêc, Josep, taŋ sêsam eŋ gebe Barsaba, ma nê ŋaê teŋ gebe Justu naŋ, agêc Matia. 24 Go teteŋ mec gebe “O Apômtau, aôm kôjala ŋamalac samob nêŋ ŋalêlôm, mêŋôtôc ŋac tau, taŋ kôjaliŋ eŋ sa aŋga ŋac luagêc tonec nêŋ naŋ, êndêŋ aêac, 25 gebe êkôc sakiŋ to aposolonêŋ kôm sa êjô Juda, taŋ gêwi siŋ ma gêc gêja nê gamêŋ.” 26 Ma sêpuc kapoac e jakêsêp Matia ma sêsam eŋ gêwiŋ aposolo 11. * Lau Juda sêjac go gebe sênam kôm go sêsêlêŋ paliŋ-paliŋgeŋ êndêŋ sabat atom. Êsêac sêsêlêŋ intêna dambêgeŋ, tec sêsam ŋasawa tonaŋ gebe lêŋ sabatŋa.

*1:26: Lau Juda sêjac go gebe sênam kôm go sêsêlêŋ