21
Sara kêkôc Isak
Apômtau kêtu ŋacleŋ Sara amboac kêsôm su, ma gêgôm biŋ, taŋ gêjac mata naŋ, ŋanô kêsa kêpi Sara. Abraham kêtu ŋamalacanô su, go Sara taê ma kêkôc Abrahamnê latu-teŋ gêdêŋ noc, taŋ Anôtô kêsam gêdêŋ eŋ naŋ. Abraham gê latu, taŋ kêka lasê ma Sara kêkôc eŋ naŋ, nê ŋaê gebe Isak. Isaknê bêc kêtu 8 ma Abraham kêsa latu amboac Anôtô kêjatu eŋ naŋ. Abrahamnê jala kêtu 100 ma Isak mêŋkêsa. Ma Sara kêsôm gebe “Anôtô gêgôm aê kaômac. Lau, taŋ sêŋô biŋ tau ŋawae, oc sêômac sêwiŋ aê.” Ma eŋ kêsôm gebe “Asa oc kêjala kêtu tôŋ ma êsôm êndêŋ Abraham gebe Sara oc êkêŋ su êndêŋ ŋapalê dedec sênôm. Mago aê kakôc ênê latu gêdêŋ taŋ eŋ kêtu ŋamalacanô sugac.”
Têtiŋ Hagar agêc Ismael su
Ma ŋapalê kêtu kapôêŋ e gêwi tênanê su siŋ. Ma gêdêŋ bêc Isak gêwi tênanê su siŋ naŋ, Abraham geno moasiŋ kapôêŋ. Ma Sara gêlic awê Aiguptuŋa Hagar, nê latu, taŋ Abraham kêka lasê naŋ, gêjam dôa-dôa gêwiŋ latu Isak. 10 Tec kêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Ôtiŋ sakiŋwagao tonec nê latu su gebe sakiŋwagao tonec nê latu êwê kaiŋ gêŋlênsêm êwiŋ latuc Isak atom.” 11 Mago Abrahamnê ŋalêlôm ŋawapac kêtu latuŋa. 12 Mago Anôtô kêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Nêm ŋalêlôm ŋawapac êtu ŋapalê tau to nêm sakiŋwagaoŋa atom. Ôŋgôm biŋ samob, taŋ Sara kêsôm naŋ, ŋanô êsa gebe sêsam nêm wakucnêŋ ŋaê sêndaŋguc Isaknê ŋaêgeŋ. 13 Ma aê jaŋgôm sakiŋwagaonê latunê wakuc têtu laum kapôêŋ teŋ amboac tonaŋ, gebe eŋ kêsa aŋga aômnêm.”
14 Tec Abraham gêdi gêdêŋ bêbêc kanucgeŋ ma kêkôc polom to bu kêsêp bôc ŋaôlic ma kêkêŋ gêdêŋ Hagar gêôc gêwiŋ ŋapalê ma kêsakiŋ eŋ gêja. Ma eŋ jakêlêsa gêmoa gamêŋ sawa aŋga Ber-Seba.
15 Gêdêŋ taŋ bu kêpa aŋga bôc ŋaôlic naŋ, eŋ gêwi ŋapalê siŋ gêc gamêŋ dani. 16 Ma eŋ jagêŋgôŋ sic aŋga ŋasawa kêtôm ŋac talamŋa êpê nê sôb naêsêpŋa ma taê gêjam gebe “Aê jalic ŋapalê êmac êndu êndêŋ aê matocanô atom.” Eŋ gêŋgôŋ kêkanôŋ eŋ ma ŋapalê awa kêpi ma kêtaŋ. 17 Anôtô gêŋô ŋapalê kêtaŋ ma Anôtônê aŋela awa gêjac Hagar aŋga undambê ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Asageŋ gêgôm aôm, Hagar. Ôtêc taôm atom gebe Anôtô gêŋô ŋapalê awa aŋga gamêŋ naŋ 18 Ôndi sa, ôsip eŋ sa ma ôkôc eŋ ŋajaŋa gebe aê gabe jakêŋ eŋ êtu laum kapôêŋ teŋ.” 19 Go Anôtô gêgôm eŋ mata gêlac e gêlic bumata teŋ ma eŋ jakêkati bu kêsêp bôc ŋaôlic ma kêkêŋ gêdêŋ ŋapalê gênôm. 20 Ma Anôtô gêwiŋ ŋapalê ma eŋ kêtu kapôêŋ. Eŋ gêmoa gamêŋ sawa ma kêpê talam lêma kata sec. 21 Eŋ gêmoa gamêŋ sawa Paran ma têna kêkôc ênê awê teŋ aŋga gamêŋ Aiguptu.
Abraham agêc Abimelek sêmoatiŋ poac gêdêŋ tauŋ
22 Gêdêŋ ŋasawa tonaŋ Abimelek agêc nê siŋwaganêŋ ŋac ŋamataŋa Pikol sêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Anôtô gêwiŋ aôm to nêm kôm samob. 23 Kêtu tonaŋŋa tec galoc ôtôc lêmam êndêŋ Anôtô matocanô jalic gebe ôŋgôm aê to ŋoc wakuc me wakucnêŋ wakuc sec atom. Aê kamoasiŋ aôm, amboac tonaŋ ôjô moasiŋ tonaŋ êndêŋ aê to êndêŋ gamêŋ, taŋ mêŋgômoa ŋac jabaŋageŋ naŋ.” 24 Ma Abraham kêsôm gebe “Aê gabe jatôc lemoc.”
25 Ma Abraham kêtôc biŋ Abimelek kêtu bumata teŋ, taŋ Abimeleknê sakiŋwaga sêjaŋgo su naŋŋa. 26 Ma Abimelek kêsôm gebe “Aê gajam kauc lau, taŋ sêgôm gêŋ tonaŋ. Aôm kôsôm biŋ teŋ gêdêŋ aê atom, ma aê gaŋô biŋ teŋ atom e mêŋgêdêŋ galoc.” 27 Tec Abraham kêkôc domba to bulimakao ma kêkêŋ gêdêŋ Abimelek ma ŋac lu sêmoatiŋ poac teŋ gêdêŋ tauŋ. 28 Go Abraham kêkêŋ domba ŋalatu 7 sêkô tauŋŋa 29 tec Abimelek kêtu kênac Abraham gebe “Domba ŋalatu 7, taŋ kôkêŋ sêkô tauŋŋa naŋ, ŋam amboac ondoc.” 30 Eŋ kêsôm gebe “Ôkôc domba ŋalatu 7 tonaŋ su aŋga lemoc ec têtu ŋabelo êndêŋ aôm ôjala gebe aê tauc tec kakwê bumata tau.” 31 Kêtu tonaŋŋa sêsam gamêŋ tonaŋ gebe Ber-Seba gebe êsêagêc lulu têtôc lemeŋ. 32 Êsêagêc sêmoatiŋ poac aŋga Ber-Seba su, go Abimelek agêc Pikol, ênê siŋwaganêŋ ŋac ŋamataŋa, dêdi ma sêmu sêja Pilistinêŋ gamêŋ kêtiam. 33 Mago Abraham kêsê ka gamêŋ sawaŋa teŋ ŋaê gebe tamarisk aŋga Ber-Seba ma awa gêjac Apômtau Anôtô teŋgeŋ nê ŋaê. 34 Ma Abraham gêmoa Pilistinêŋ gamêŋ ŋasawa ec ŋêŋgeŋ. *Alic 17:19; Isak ŋam gebe Eŋ kêômac. Ber-Seba ŋam gebe Bumatata têtôc lemeŋŋa.

*21:34: Alic 17:19; Isak ŋam gebe Eŋ kêômac.

21:34: Ber-Seba ŋam gebe Bumatata têtôc lemeŋŋa.