6
Jesunê lau têtiŋ eŋ aŋga Nasaret
(Mat 13:53-58; Luk 4:16-30)
Ma Jesu gêwi gamêŋ tonaŋ siŋ jagêô lasê tau nê malacmôkê ma nê ŋacseŋomi têdaguc eŋ sêja. Gêdêŋ sabat eŋ kêdôŋ mêtê gêmoa lôm ma êsêac taêsam, taŋ sêŋô naŋ, têtakê ŋanô ma sêsôm gebe “Ŋac tonec kêkôc gêŋ tonec aŋga ondoc, ma kauc, taŋ eŋ kêtap sa naŋ, amboac ondoc, ma gêŋtalô, tec eŋ lêma gêgôm nec, ŋam amboac ondoc. Ŋac tonec kamunda, Maria latu ma Jakobo agêc Joses ma Juda agêc Simon teweŋi nec. Ma ênê lasiio tec sêmoa sêwiŋ aêac nec atom me.” Ma têtu môsi eŋ. Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Lau gamêŋ teŋ tetoc propete teŋ sa kwalec atom, tau nê malacmôkê to tau nê lasitêwai ma nê gôlôac tec sêmbu eŋ.” Ma eŋ kêtôm gebe êŋgôm gêŋtalô teŋ aŋga tonaŋ atom, tageŋ kêkêŋ lêma gêsac lau togêmac luagêcgeŋ ma gêgôm êsêac ôliŋ ŋajam kêsa. Ma êsêacnêŋ sêkêŋ gêwiŋ masiŋa gêjac ênê Iênô auc.
Jesu kêsakiŋ nê aposolo sêja
(Mat 10:5-15; Luk 9:1-6)
Jesu gêjac laoc gamêŋgeŋ jakêdôŋ lau. Go gêmôêc êsêac 12 dêdêŋ eŋ jakêsakiŋ êsêac luagêc-luagêc ma kêkêŋ ŋaclai gêdêŋ êsêac gebe sêkôniŋ ŋalau ŋatêmui. Go gêlêŋ biŋ êsêac gebe sêkôc gêŋ teŋ sêmoa intêna atom, tôc tageŋ. Mo masi, atali masi, awa êsêp ômbiŋkap atom. Mago sêsô nêŋ atapa ma sêsô ŋakwê luagêc atom. 10 Go kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Embe api andu teŋ, naŋ aŋgôŋ tonaŋgeŋ e awi gamêŋ tau siŋ. 11 Malac teŋ embe sêkôc amac sa to sêkêŋ taŋeŋ amac atom, naŋ awi gamêŋ tonaŋ siŋ, ma andôŋ ŋakekop, taŋ gêc amac emkaiŋ naŋ, su êtu nêŋ geo ŋabelo teŋ êndêŋ êsêac.” 12 Go ŋacseŋomi sêsa sêja ma sêjam mêtê gebe lau sênam tauŋ ôkwi. 13 Ma têtiŋ ŋalau sec taêsam sêsa sêja to seŋ oso lau gêmac taêsam ŋa niptêkwi ma sêgôm êsêac ôliŋ ŋajam kêsa.
Ŋackêsagu Joaŋ gêmac endu
(Mat 14:1-12; Luk 9:7-9)
14 Jesunê ŋaê ŋawae kêsa e kiŋ Herodo gêŋô ma lau sêsôm sebe “Ŋackêsagu Joaŋ gêdi sa aŋga ŋacmatênêŋ, tec ŋaclai kêpoa kêpi eŋ.” 15 Lau ŋagêdô sêsôm sebe “Eŋ Elia,” ma ŋagêdô sêsôm sebe “Propete tê sêmoa-sêmoa nê nêŋ teŋ.”
16 Mago gêdêŋ taŋ Herodo gêŋô biŋ tonaŋ ŋawae naŋ, kêsôm gebe “Joaŋ taŋ kajatu dêdim eŋ gêsutêkwa gêŋgic naŋ, gêdi sa.” 17 Herodo tau tonaŋ kêsôm sêkôc Joaŋ tôŋ ma sêsô eŋ tôŋ gêŋgôŋ kapoacwalô. Herodo gêgôm gêŋ tonaŋ gebe tau gêjam têwa Pilip nê awê Herodia, 18 ma Joaŋ kêsôm gêdêŋ Herodo gebe “Gôjam têwamnê awê tec keso.” 19 Herodia geŋ anô-anô Joaŋ gebe ênac eŋ êndu, mago gêgôm elêmê, 20 gebe Herodo kêtêc Joaŋ. Eŋ kêjala eŋ gebe eŋ ŋac gêdêŋ to ŋac dabuŋ, tec gejob eŋ. Herodo gêŋô ênê biŋ e kêpô lêna tau ŋasec, mago kêkêŋ taŋa eŋ gêjac ŋawaegeŋ.
21 Ma gêdêŋ ŋasawa teŋ Herodo taê gêjam nê bêc têna kêkôc eŋŋa, tec gêgôm moasiŋ kapôêŋ gêdêŋ nê kiap to kapitai ma laumata Galilaiaŋa. 22 Ma Herodia latuo kêsô jakêtê wê e Herodo to nê ŋacleŋ sêlic ŋajam. Tec Herodo kêsôm gêdêŋ ŋapalêo gebe “Embe têmtac êwiŋ gêŋ teŋ aŋga aêŋoc ma oteŋ, oc jakêŋ êndêŋ aôm.” 23 Eŋ kêtôc lêma ma kêsôm gêdêŋ ŋapalêo gebe “Gêŋ samob, taŋ oteŋ naŋ, oc jakêŋ êndêŋ aôm. Embe oteŋ ŋoc gamêŋ ŋamakeŋ, oc jakeŋgeŋ.” 24 Tec ŋapaŋo kêsa jakêsôm gêdêŋ têna gebe “Aê jateŋ asageŋ.” Ma têna kêsôm gebe “Oteŋ ŋackêsagu Joaŋ môkêapac.” 25 E ŋapalêo kêlêti gacgeŋ kêsô gêdêŋ kiŋ gêja jaketeŋ gebe “Aê gabe galocgeŋ ôkêŋ ŋackêsagu Joaŋ môkêapac êsêp laclu teŋ êndêŋ aê.” 26 Kiŋnê ŋalêlôm ŋawapac ŋanô, tageŋ kêtu kêtôc lêmaŋa to kêtu ŋacleŋŋa tec eŋ gebe enseŋ biŋ su atom. 27 E gacgeŋ kiŋ kêsakiŋ siŋwaga teŋ ma kêjatu gebe êkôc Joaŋ môkêapac êmêŋ. Ŋac tau gêja e gêdim Joaŋ gêsutêkwa gêŋgic aŋga andu kapoacwalôŋa, 28 go kêkêŋ môkêapac kêsêp laclu teŋ mêŋkêkêŋ gêdêŋ ŋapaIêo, ma ŋapalêo kêkêŋ gêdêŋ têna. 29 Joaŋnê ŋacseŋomi sêŋô ŋawae mêŋsêkôc ênê ŋawêlêlaŋ su jasêkêŋ gêc sê teŋ.
Jesu gêlôm lau 5,000
(Mat 14:13-21; Luk 9:10-17; Joaŋ 6:1-15)
30 Aposolo sêkac sa dêdêŋ Jesu sêja ma sêjac gêŋ samob, taŋ sêgôm to têdôŋ naŋ, ŋamiŋ gêdêŋ eŋ. 31 Lau taêsam sêja sêmêŋ-sêja sêmêŋ, ma nêŋ ŋasawa sêniŋ gêŋŋa gêc atom. Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Ajôc, tana gamêŋ ŋasawa teŋ tamoa nêŋ tauŋŋa gebe aniŋ awem ŋagec.” 32 Tec êsêac sêpi waŋ sêsô gamêŋ ŋasawa teŋ sêmoa nêŋ tauŋŋa.
33 Lau sêlic êsêac sêja ma taêsam sêjala êsêac. Tec lau aŋga malac samob sêsêlêŋ sêwiŋ tauŋ e jasêô lasê gamêŋ tau, taŋ Jesu to nê ŋacseŋomi sebe sêmoa naŋ, sêmuŋ êsêac.
34 Gêdêŋ taŋ Jesu mêŋkêsô naŋ, gêlic lau toŋ kapôêŋ ma taê walô êsêac gebe êsêac amboac domba, naŋ ŋacgejobŋa masi. Tec gêôc awa sa ma kêdôŋ biŋ taêsam gêdêŋ êsêac. 35 Oc gêja, tec ênê ŋacseŋomi dêdêŋ eŋ sêja ma sêsôm gebe “Gamêŋ tonec gamêŋ sawa ma oc gêja su. 36 Amboac tonaŋ ôkêŋ lau sêc êliŋ-êliŋ gebe sêna malac to gamêŋ ŋakêtu gêdô nasênam ôli nêŋ gêŋ sêniŋŋa.” 37 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ ma kêsôm gebe “Amac taôm akêŋ gêŋ êsêac sêniŋ.” Ma êsêac têtu kênac eŋ gebe “Amboac ondoc, aêac ana anam ôli polom ŋa denari 200 mêŋakêŋ êsêac sêniŋ me.” 38 Ma eŋ gêjam kênac êsêac gebe “Amacnêm polom tendocgeŋ gêc, ana alic acgom.” Êsêac sêlic su ma mêŋsêsôm gebe “Polom lemeŋ teŋ ma i luagêc.”
39 Go eŋ kêjatu êsêac gebe samob sêŋgôŋ sic tomôkê-tomôkê sêŋgôŋ gêgwaŋ ŋamêdôb wakuc tonaŋ. 40 Ma lau sêŋgôŋ sic totoŋ-totoŋ, toŋ ŋagêdô 100, ŋagêdô 50. 41 Go Jesu kêkôc polom lemeŋ teŋ to i luagêc tonaŋ sa mêŋmata gedec undambê ma gêjam daŋge, go kêpô polom kêkôc ma kêkêŋ gêdêŋ ŋacseŋomi gebe sênac sam êndêŋ lau. Ma gêjac sam i luagêc tau gêdêŋ êsêac samob. 42 Samob seŋ e gêôc êsêac tôŋ. 43 Go ŋacseŋomi sejoŋ ŋapopoc sa kêsêp gadob 12 e mêŋgêc ma i ŋagêdôgêdô gêwiŋ. 44 Ma êsêac, taŋ seŋ polom tau naŋ, ŋacwaga 5,000.
Jesu kêsêlêrl gêmoa ŋadembom ŋaô
(Mat 14:22-33; Joaŋ 6:15-21)
45 Ma Jesu kêkac nê ŋacseŋomi gacgeŋ sêpi waŋ sêmuŋ eŋ sêna Betsaida, naŋ gêc ŋamakeŋ ônêŋa, ma eŋ tau êmoa e êkêŋ lau sêna acgom. 46 Eŋ kêkêŋ lau sêja su acgom, go kêpi lôc gêja gebe eteŋ mec. 47 Oc jakêsêp su ma waŋ kêsa e jakêkô ŋaluŋ ma eŋ taugeŋ gêmoa baugeŋ gêmoa. 48 Ma gêlic êsêac segolem elêmê gebe mu kêpuc êsêac tôŋ. Talec kêtaŋ, go kêsêlêŋ gêmoa ŋadembom ŋaôgeŋ kasa gêdêŋ êsêac gêja. Eŋ gebe êôc lêlêc êsêac êna. 49 Ac sêlic eŋ kêsêlêŋ gêmoa ŋadembom ŋaôgeŋ ma sêjam kauc sebe oc balôm teŋ, tec sêwakic. 50 Êsêac samob sêlic eŋ e têtakê. Go eŋ awa kêsa sebeŋ ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Têmtac êpa su, aê tau tonec, atêc taôm atom.” 51 Ma eŋ jakêpi waŋ gêwiŋ êsêac ma mu kêtu malô. Ma êsêac têtakê e sêŋac lemeŋ ŋanô, 52 gebe êsêacnêŋ kauc kêsa kêpi biŋ polomŋa atom, nêŋ ŋalêlôm ŋajaŋa tec gêc.
Jesu gêgôm lau gêmac aŋga Genesaret ôliŋ ŋajam kêsa
(Mat 14:34-36)
53 Ma sêja e sêpi bau aŋga Genesaret ma sêsô waŋ tôŋ. 54 Sêsêp aŋga waŋ sêja e gacgeŋ lau sêjala eŋ deŋ tageŋ. 55 Ma sêlêti sêjam gamêŋ aucgeŋ e lau sêbalaŋ lau, taŋ gêŋ gêgôm êsêac naŋ, tosac-tosac sêja gamêŋ, taŋ sêŋô gebe eŋ gêmoa naŋ. 56 Ma gêdêŋ taŋ gêô lasê malac sauŋ to kapôêŋ ma gamêŋ ŋakêtu gêdô-gêdô naŋ, êsêac sêkêŋ lau gêmac sec malacluŋ kêtômgeŋ ma teteŋ eŋ gebe sêmoasac ênê ŋakwê ŋataligeŋ, ma samob, taŋ sêmoasac eŋ naŋ, tec ôliŋ ŋajam kêsa. *K mwaganêŋ a c tageŋa. Alic Mat 18:28

*6:56: K mwaganêŋ a c tageŋa. Alic Mat 18:28