Rut
Rutnê miŋ ŋajam to malô kêsa gêdêŋ taŋ Gôliŋwaga sêjam gôliŋ Israel naŋ. Awê Moabŋa Rut gêjam ŋac Israelŋa teŋ. Gêdêŋ taŋ nê akweŋ gêmac êndu naŋ, Rut kêsap lawao laŋgwa tôŋ ŋaŋêŋgeŋ ma gêjam sakiŋ lau Israel nêŋ Anôtô tonê ŋalêlôm samucgeŋ. Kêtu ŋamu eŋ gêjam nê akweŋ laŋgwa nê lasitêwai teŋ ma kêtu lau Israel nêŋ kiŋ towae Dawid nê mimio.
Gôliŋwaganêŋ miŋ gêwa sa gebe Anôtônê lau embe sêkac tauŋ su aŋga Anôtônê, naŋ têtap gêŋwapac sa ma sec êôc êsêac sa. Rutnê miŋ gêwa sa gebe Lau jaba, taŋ sêkêŋ gêwiŋ lau Israel nêŋ Anôtô naŋ, têtap moasiŋ sa e têtu Anôtônê lau ŋaŋêŋ nêŋ ŋagêdô.
1
Rut agêc Naomi
Gêdêŋ têm, taŋ gôliŋwaga sêjam gôliŋ gamêŋ naŋ, tôbôm teŋ kêsa. Ma ŋac teŋ aŋga Betlehem Judaiaŋa gêdi gebe naêŋgôŋ gamêŋ Moabŋa amboac ŋac jaba. Ênê awê to latuagêc sêwiŋ eŋ. Ŋac tau nê ŋaê gebe Elimelek, nê awênê ŋaê Naomi ma latuagêcnêŋ ŋaê Malon agêc Kilion. Êsêac lau Epraim aŋga malac Betlehem Judaiaŋa. Êsêac jasêô lasê gamêŋ Moabŋa ma sêŋgôŋ tônê. Ma Naominê akweŋ Elimelek gêmac êndu, ma awê tau to latuagêc gacgeŋ sêmoa. Êsêagêc sêjam lau Moab nêŋ awê, teŋ nê ŋaê gebe Orpa ma teŋ nê ŋaê Rut. Êsêac sêŋgôŋ gamêŋ tau amboac jala 10. Malon agêc Kilion sêmac êndu lulugeŋ amboac tonaŋgeŋ, tec awê tau latuagêc ma nê akweŋ sêwi eŋ siŋ su ma taugeŋ gêmoa.
Tec Naomi ma lawaoagêc dêdi sebe sêwi gamêŋ Moabŋa siŋ sêmu sêna ênê gamêŋ, gebe eŋ gêŋô ŋawae aŋga gamêŋ Moab, gebe Apômtau taê walô nê lau ma kêkêŋ mo gêdêŋ êsêac. Amboac tonaŋ eŋ gêdi aŋga malac, taŋ gêŋgôŋ naŋ, ma lawaoagêc sêwiŋ eŋ. Êsêac sêsêlêŋ sêsa intêna gamêŋ Judaiaŋa sêja. Ma Naomi kêsôm gêdêŋ lawaoagêc gebe “Ajôc, agêc aêc amu andêŋ tenemiagêcnêŋ andu ana. Apômtau êmoasiŋ amagêc êtôm amagêc amoasiŋ aê to ŋoc ŋacmatê. Apômtau êkêŋ amagêc atap nêm ŋaciagêc sa ma alêwaŋ taôm aŋga êsêagêcnêŋ andu.” Go eŋ kêlêsôp êsêagêc aliŋanô. Êsêagêc têtaŋ lasê 10 ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Masi, aêagêc abe awiŋ aôm tamu dandêŋ nêm lau tana.” 11 Mago Naomi kêsôm gebe “O latucoagêc, amu anamaŋ. Amagêc abe awiŋ aê êtu asageŋŋa. Ŋapalê ŋagêdô sêc aê têtaclêlôm gebe jakôc têtu amagêcnêm ŋaciagêc me. 12 O latucoagêc, amu anamaŋ. Asa nêm lêŋ, gebe aê katu awêanô sugac, oc janam ŋac teŋ êtiam atom. Aê embe jasôm gebe aê taêc kêka ŋapalê ma aê embe jatap ŋoc akweŋ sa êndêŋ êmbêc tonec ma jakêkam ŋapalê, 13 amagêc oc aôŋ e êsêagêc têtu kapôêŋ me. Oc aŋgamiŋ taôm êndêŋ lêŋ sênam tauŋŋa me. O latucoagêc, masianô. Apômtau lêma mêŋkêtap aê sa, tec kêkêŋ wapac aê ŋanôgeŋ kêtu amagêcŋa.” 14 Go êsêagêc têtaŋ lasê kêtiam ma Orpa kêlêsôp lawao laŋgwa alianô, mago Rut kêmbôêŋ eŋ tôŋ.
15 Ma Naomi kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôlic acgom, nêm boaluo gêmu gêdêŋ nê lau to nê anôtôi gêja. Ôndaŋguc nêm boaluo ômu ôna amboac tonaŋgeŋ.” 16 Mago Rut kêsôm gebe “Ôkac aê, gebe jawi aôm siŋ to jandaŋguc aôm êtiam atom nec atom.
Gamêŋ taŋ aôm ôna naŋ, aê gabe jana.
Gamêŋ taŋ aôm ôŋgôŋ naŋ, aê gabe jaŋgôŋ.
Aômnêm lau têtu aêŋoc lau
ma aômnêm Anôtô êtu aêŋoc Anôtô.
17 Gamêŋ taŋ aôm ômac êndu naŋ, aê gabe jamac êndu,
ma sênsuŋ aê aŋga tonaŋ.
Apômtau êwê aê êtôm eŋ taê gêjam,
tageŋ gêmacanô taugeŋ tec êkac aê su aŋga aômnêm.”
18 Gêdêŋ taŋ Naomi gêlic gebe awê tau taê gêjam kêtu tôŋ gebe êwiŋ eŋ, tec kêsôm biŋ teŋ kêtiam atom.
19 Amboac tonaŋ tec agêc lulugeŋ sêsêlêŋ e jasêô lasê Betlehem. Sêô lasê Betlehem e malacm samob têtakê kêtu êsêagêcŋa ma lauo sêsôm gebe “Naomi tau tonec me.” 20 Awê tau kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Naomi atom, asam aê gebe Mara, gebe Ŋaniniŋ Ŋatau kêkêŋ ŋamakic taêsam kêpi aê. 21 Aê gawi ŋoc gamêŋ siŋ toawê tolêlôm, ma Apômtau gêwê aê gamu gamêŋ toŋalêlôm sawageŋ. Apômtau gêwa aê sa gebe gawê kaiŋ biŋ ma Ŋaniniŋ Ŋatau kêlêsu aê, tec asam aê Naomi kêtu asageŋŋa.” 22 Naomi agêc lawao Moabo Rut sêmu sêmêŋ aŋga gamêŋ Moabŋa ŋamiŋ tau tonaŋ. Êsêagêc jasêô lasê Betlehem gêdêŋ taŋ lau sêkôc kôm sêjac polomŋa sa. *Naomi ŋam gebe Mataêjamo. Mara ŋam gebe Ŋamakico.

*1:22: Naomi ŋam gebe Mataêjamo.

1:22: Mara ŋam gebe Ŋamakico.