1 Yesu zâk arâpŋâ sâi gane wâke moliziŋgâbigât sot mâsek kubikziŋgâbigât imbâŋâ ziŋgip. 2 Oi a ambân Anutugât um topŋaŋgât den dâzâŋgom mâsekziŋoot kubikziŋgâbigât sâŋgonzâŋgoip. 3 Den itâ sâm sâŋgonzâŋgoip, “Zen mâtâpkât tân sot irâ, nalem, kât mân mem âibi. Hâmbâ umŋan sâkŋan buŋâ. Kânogâk mem âibi. 4 Kamân ŋâin âimŋâ mirâ tapi, zorenâk tâtat mâme op gem âibi. 5 Kamân ŋâin âine ziŋgit mân nâŋgâne kinziŋan gwapgwap lâŋ gâbârine gei topziŋâ ek nâŋgâbi. Zen yatâ opŋâ kamân zo birâm âibi.” 6 Yatâ sâm dâzâŋgoi zen âiwe. Kamân toren toren âim a ambân den siŋgi âlip dâzâŋgom a ambân sisi mâsekziŋoot kubikziŋgâm ândiwe.

7 A kutâ Herode, zâk Yesuŋâ kut ŋâi ŋâi oip, zorat den siŋgi nâŋgâm kwagip. Wangât, a nâmbutŋandâ itâ sâwe, zorat, “Yohane, zâk mumuŋan gâbâ zaatŋâ ândim kut ŋâi ŋâi zo uap.” 8 Nâmbutŋandâ Elia zaat ândiap sâwe. Ka nâmbutŋandâ sâwe, “Zâk Propete sâŋgiŋâ ŋâiŋâ zaatŋâ ândiap.” 9 Sânetâ Herodeŋâ itâ sâip, “Nâŋâ sandâ Yohane gânduŋâ mânâŋgârâwe, zo ko zi ŋâiŋâ oi siŋgiŋâ nâŋgâman?” Yatâ sâm Yesu ikpatkât nâŋgâm ândeip.

10 Aposolo zen âburem gam nep tuuwe, zorat Yesu dukum naŋgâwe. Den siŋgi zo dukunetâ Yesuŋâ diiziŋgâm Besaida zeŋgât hânân ziiŋik ândibigât âiwe. 11 Âine a ambân zen siŋgi nâŋgâm moliziŋgâm âiwe. Oi Yesugâren takâne buku otziŋgi ândiwe. Ândinetâ Anutu um topŋaŋgât den dâzâŋgom a sisi mâsekziŋoot zo kubikziŋgip. 12 Yatâ op ândinetâ mirâsiŋ geibâ sâi arâpŋâ kiin zagât, zen Yesugâren âim itâ sâm dukuwe, “Ziren mân ândiândiŋan ândiengât a zâmbanna kamân toren toren âim mirâ sot nalem muyaginek.” 13 Yatâ sânetâ ko itâ sâm dâzâŋgoip, “Wangât âibigât se? Ziiŋak nalem ziŋgânek.” Sâi itâ dukuwe, “Nalem bâtnâmbut sot saru zuuŋâ zagât yatiktâ ziap, zorat dap utnâ. Nen kamânân âimŋâ a kâmut zi zeŋgât nalem sâŋgân minat?” 14 A doŋbep, 5 tausen yatâ ândiwegât den yatâ sâwe. Sânetâ itâ sâip, “A dâzâŋgone teŋgâ ŋâi 50, teŋgâ ŋâi 50, yatâ ge tatnek.” 15-16 Sâi zen yatâ sâne tatne nalem bâtnâmbut sot saru zuu zagât, zo memŋâ sumbemân ekŋâ sâiwap sâm sonpam namuŋâ arâp ziŋgi ziŋâ kâsâpkum a ziŋgâwe. 17 Oi zen aksik patâ nem âkon urâwe. Oi buputŋâ zeip, zo sândune irâ kiin zagât piksâip.

18 Narâk ŋâin Yesu zâk ninâu nep tuum tâi arâpŋâ zâkkâren âiwe. Oi Yesuŋâ mâsikâziŋgip, “A ambân ziŋâ nâgât ŋâi sâme?” 19 Mâsikâziŋgi itâ sâm dukuwe, “Nâmbutŋâ ziŋâ Yohane too saŋgonziŋgip sâme. Nâmbutŋâ ziŋâ Elia sâme. Oi nâmbutŋâ ziŋâ Propete sâŋgiŋâ ŋâi zaat ândiap sâme. Gâgât yatâ sâme.” 20 Sâne mâsikâziŋgâm sâip, “Ka zen ko nâgât ŋâi sâme?” Sâi Peteroŋâ sâip, “Gâ Anutugâren gokŋâ. Bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâban. Gâ Kristo.” 21 Yatâ sâi a ambân zikŋâ topŋâ mân dâzâŋgobigât sâm kâtigeip.

22 Oi itâ târokwap dâzâŋgoip, “A bonŋâ, nâ sâknam patâ nâŋgâbat. Yuda zeŋgât a patâ sot a sâtŋâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a zen kâbakŋenine Roma a kutâgâren aria none momŋâ sirâm karâmbut tap zaatpat.”

23 Yesu zâk a ambân aksik itâ dâzâŋgoip, “Zen nâ molininâ sâm um sâkziŋaŋgât den kândâtkum sirâmŋâ sirâmŋâ poru nakziŋâ lum nâgât mâtâp lâŋbi. 24 Zen ândiândiziŋ aŋgân kârâbi, zo ko gulipzâŋgobap. Ka zen nâgât op ândiândiziŋ birâbi, zo ko muyageziŋgâbap. 25 Zen hângât kut ŋâi ŋâi aksik mem ândine ândiândiziŋ koi moi wan wan bonŋâ zemziŋgâbap? 26 Zeŋgâren gâbâ ŋâi zâk kwâimbânibap mo dinnaŋgât nâŋgi aŋunŋoot upap, zo ko a bonŋâ, nâŋâ gâtâm Ibânâ sot sumbem a zeŋgât âsakŋâ sot a bonŋâ nâgât âsaknoot gamŋâ a yatâ zo kwâimbâziŋgâbat. 27 Nâ perâkŋak sa nâŋgânek. A zi kinze, zeŋgât oserân gabâ nâmbutŋâ mân mune Anutu um topŋan ândiândiŋaŋgât narâk mâte oi ikpi.”

28 Yesu den zo sâm naŋgi sirâm nâmburân kârâmbut âki ninâu sâbam Petero sot Yohane sot Yakobo diiziŋgi bâkŋan zâiwe. 29 Zâi ninâu sâm tâi holi tobatŋâ ŋâi âsageip. Oi hâmbâŋâ kâukom kwâtâteip. 30 A zâgât Yesu sot muyageitâ den sâm kirâwe, kutzikŋâ Mose sot Elia. 31 Zet sumbem âsakzikŋoot gam Yesu Yerusalem kamânân zâim ândim sot sumbemân zâibap, zorat den sâwe. 32 Oi Petero sot bukuzatŋâ zen umangât otziŋgi zemŋâ zaat igâwe. Yesu âsakŋâŋoot sot a zagât zâk sot kiritâ ziŋgirâwe. 33 Oi a zagât zo âiram oitâ Peteroŋâ Yesu itâ sâm dukuip, “Patâ, mat ŋâi ziren ândien. Silep karâmbut tuunâ. Gâgât ŋâi, Mosegât ŋâi, Eliagât ŋâi.” Zo mân nâŋgâm laŋ yatâ sâip.

34 Sâi sasa ŋâi ge kwâtepzâŋgoip. Kwâtepzâŋgoi arâp zen keŋgât op kirâwe. 35 Oi sasa kâligen gâbâ den zitâ muyageip, “Zi nannâ mem sâlâpkuwan. Zen diŋâ nâŋgâm kwâtâtibi.” 36 Den zo nâŋgâmŋâ iknetâ Yesu zikŋik kiri igâwe. Oi arâpŋâ zen zo igâwe, narâk zoren a mân dâzâŋgom ziiŋik nâŋgâm ândiwe.

37 Haŋsâi bâkŋan gâbâ gine a ambân kâmut patâ kândiaŋgâwe. 38 Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ Yesu konsâm den kâtik itâ sâm dukuip, “Patâ, gâ dinnâ nâŋgâm nannâ eknan. Nâ nannâ kânok. 39 Nâŋgâ. Wâke ŋâiŋâ okŋaŋgi den kambâŋ sâmap. Oi diim mem ŋâi ŋâi okŋaŋgi lepâuŋâ gemap. Oi wâke zorâŋâ mân birâŋaŋgâm kom mem ŋâi ŋâi okŋaŋgâmap. 40 Oi arâpkâ molibigât dâzâŋgua zen molinâ sâm kwakŋâ bire.”

41 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “O, a kâmut nâŋgâm pâlâtâŋziŋ buŋ, narâk dabutâ zen sot ândim âkom diiziŋgâm ândibat?” 42 Sâmŋâ a zo itâ sâm dukuip, “Nângâ diim ga.” Sâi Yesugâren diim âim tatne wâkeŋâ okŋaŋgi hânân gei um gulip op zeip. Oi Yesuŋâ wâke den dukui ari katep zo âlip oi ibâŋâ pindip. 43 Oi a ambân zen Anutugât imbaŋâ zo ekŋâ âiwap parâwe.

Oi a ziŋâ Yesu kut ŋâi oip, zorat âiwap pam zine Yesu sot arâp ziiŋik tap itâ sâm dâzâŋgoip, 44 “Den zi dâzâŋgua nâŋgânek. A bonŋâ nâ a zeŋgât bitziŋan zâibat.” 45 Yatâ sâm dâzâŋgoi arâp zen den zo nâŋgâm topŋâ mân nâŋgâwe. Den zorat topŋâ nâŋgâbegât pâkekoip. Oi Yesu mâsikânam nâŋgâm kwakŋâ birâwe.

46 Yesugât arâpŋâ zeŋgât osetziŋan a ŋâiŋâ a sâtŋâ ândibap, zorat sâm âraguwe. 47 Âragune Yesuŋâ nâŋgânâŋgâziŋâ ek nâŋgâm katep mâik ŋâi diim ga gootŋan pâi tâi itâ sâm dâzâŋgoip, 48 “Ŋâiŋâ katep mâik itâ zo galem okŋaŋgâbap, zo ko nâ kore otnibap. Kore otnibap, zorâŋâ sâŋgonnogip, zo yatik kore okŋaŋgâbap. Oi zeŋgâren gâbâ a ŋâi gigiŋa op ândibap, zo ko Anutuŋâ zâkkât a patâ sâbap.”

49 Sâi Yohaneŋâ itâ dukuip, “Patâ, nen a ŋâiŋâ gâgât kot sâm wâke molei iksen. Oi zâk nen sot mân ândeipkât kwâkâŋaŋgen.” 50 Sâi Yesuŋâ sâip, “Mân kwâkâŋaŋgâbi. Nepziŋâ mân kândaŋbapŋâ ko buku op betziŋan mimbap.”

51 Yesu sumbemân puriksâbam narâk mâte oi Yerusalem kamân âibam kâtigem arip. 52 Âibamŋâ arâpŋâ nâmbutŋâ sâŋgonzâŋgoi kândom âiwe. Kândom âimŋâ Samaria a zeŋgât kamân ŋâin takâmŋâ Yesugât mirâ ŋâin muyagibigât dâzâŋgowe. 53 Yesu zâk Yerusalem kamân âibap, yatâ nâŋgâm mirâ aŋgân kârâwe. 54 Mirâ aŋgân kârâne Yakobo sot Yohane, zet zo nâŋgâm Yesu mâsikâm sâwet, “Kembu gâ nâŋgâna sâitâ sumbemân gâbâ kârâp gei ziŋgesibap.” 55 Yatâ sâitâ Yesuŋâ puriksâm kwâkâzikip. 56 Oi kamân zo birâm kamân ŋâin âiwe.

57 Oi âine a ŋâiŋâ muyageziŋgâm Yesu itâ sâm dukuip, “Gâ zoren mo zoren âibâ sâna moligibat.” 58 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Wâu ulin, zen deŋziŋan ândime. Nii zuu, zen hâŋgotziŋan zime. Ka a bonŋâ, nâ ko isen korem zo buŋ ândiman.” 59 Oi Yesuŋâ a ŋâi muyagem itâ sâm dukuip, “Gâ ga molini.” Sâi a zorâŋ itâ sâm dukuip, “Kembu, nâŋgâna âi ibânâ hangum gâbat.” 60 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Birânandâ mumuŋandâ ziiŋak hanagonek. Gâ ko âimŋâ Anutu um topŋan ândiândiŋ, zorat den sâna laŋ kârâbap.”

61 A ŋâiŋâ ko Yesu itâ sâm dukuip, “Kembu, nâ moligibatkât otnigap. Gâ nâŋgâna puriksâm âim torerâpnâ kândâtziŋ kelikŋâ gâbat.” 62 Sâi Yesuŋâ itâ dukuip, “A ŋâi kamân ŋâi âibamŋâ mâtâbân âim um zagât op puriksâm kândâtŋan ikpap, a yatâ zorâŋ Anutu um topŋan bagibagiŋ, zorat dâp buŋâ.”