1 Yesu zâk hân ŋâin âim ninâu sâm tâi arâpŋâ zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ itâ sâip, “Kembu, Yohaneŋâ arâp ninâu kwâkâm ziŋgip, zo yatik kwâkâm niŋgâ.” 2 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen ninau sânam itâ sâbi,

5 Yatâ sâmŋâ itâ târokwap dâzâŋgom sâip, “Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ ŋâtik tânâmŋan a bukuŋâ konsâm dukubap, ‘Bukunâ, gâ nalem karâmbut ni. 6 Bukunâ ŋâiŋâ nâgâren gâi nalem pindâbam kâruan.’ 7 Yatâ sâi mirâ mariŋâ, zâk mirinâk tap sâbap, ‘Gâ wangât uman gwâlâ kwâtnigat? Mirâ mâtâp dooŋgudooŋguŋ sot katep uman zie. Zorat ko nâ mân zaat nalem gibat.’ ” 8 Yesu zâk yatâ sâmŋâ sâip, “Nâ sa nâŋgânek. Mirâ mariŋâ, zâk bukuŋâ sâi mân nâŋgâm uman zimbap, zo ko sâi âim âim ko zaatŋâ kut ŋâi ŋâi sap, zo mem pindâbap. 9 Zorat nâŋâ torenŋâ ŋâi dâzâŋgua nâŋgânek. Zen Kembugâren ninâu sâne ma ko kut ŋâi ŋâi ziŋgâbap. Zen kut ŋâi ŋâi kârum ma ko muyagibi. Zen mirâ hângiyân kom kine ko mariŋâ mirâ mâtâp mem pâmbap. 10 Ŋâi zâk ninâu sâi ma ko bonŋâ pindâbap. Ŋâi zâk kârum manâ manâ ko bonŋâ muyagibap. Ŋâi zâk mirâ hâŋgiyân kom kiri ko mariŋâ mâtâp mem pâmbap.

11 Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ nanŋâ saru zuugât sâi mulum pindâbap? 12 Mo kuruk keetŋaŋgât sâi yaŋgi pindâbap? Zo buŋâ. Zen a ambân bâliŋâziŋoot yatâ zorâŋ murarâpziŋ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ ziŋgâme. 13 Ibâziŋâ sumbemân walâwalâŋandâ zen Tirik Kaapumgât sânetâ walâm ziŋgâbap.”

14 A ŋâi wâkeŋâ okŋaŋgi kopa oip. Oi Yesuŋâ wâke molei a zo den âlip sâip. Yatâ oi a ambân ziŋ ekŋâ nâŋgâne imbaŋâ oip. 15 Ka a nâmbutŋâ, zen zâkkât itâ sâwe, “Wâke zeŋgât a kutâ Bezebulu, zâkŋâ imbaŋâ pindi wâke moliziŋgâmap.” 16 Sâne nâmbutŋâ ziŋâ Yesu top likuliku kulem ŋâi tuubapkât nâŋgâwe. 17 Oi zâkŋâ umziŋan ekŋâ dâzâŋgoip, “Hân ŋâin zoren kâmbam muyagem kamân dâp kâsa utne kamân zo kwamen zimbap. Mirâ ŋâin a âmbân ândie, zen kâsa op kâsâpagone mirâziŋ kwamen zimbap. 18 Sataŋ sot arâpŋâ agonetâ nepziŋ dap op kâtigem zimbap? Zen nâgât itâ sâme, ‘Bezebuluŋâ mam okŋaŋgi wâke moliziŋgâmap.’ Zorat san. 19 Zen nâgât itâ sâme, ‘Bezebuluŋâ mam okŋaŋgi wâke moliziŋgâmap.’ Zorat mâsikâziŋga sânek. Narâpziŋâ zen ko ŋâiŋâ imbaŋâ ziŋgi wâke moliziŋgâme? Narâpziŋâ zen sarâziŋaŋgât topŋâ sâm muyagime. 20 Nâŋâ ko Anutugât imbaŋandâ wâke moliziŋgâman. Zorat ko Anutugât um topŋan ândiândigât narâk, zo mâte otziŋgi mân nâŋge.

21 A kâwaliŋootŋâ timbâ kâmbamŋâ mem mirâ kamânŋâ galem op ândei hâlâluyâk zimbap. 22 Oi a kâwaliŋâ patâŋâ gamŋâ zâkŋak kâtigem kom sikum kut ŋâi ŋâi bekŋan memŋâ kâsâpkubap.

23 Ŋâi zâk nâ buku mân otnibapŋâ kâsa otnibap. Ŋâi zâk nepnâ on galem mân upapŋâ kândaŋbap.

24 Wâkeŋâ ayân gâbâ takâm hân a mân ândiândiŋan âim tâtatŋâ kârubap. Kârum mân muyagemŋâ sâbap, ‘Mirânâ birâm gâwan, zorenâk âburem dum âibâ.’ 25 Yatâ sâm âburem âi ikpap. A umŋâ saŋgon kubikkubikŋâ zimbap. 26 Zo zei ekŋâ a bukurâpŋâ nâmburân zagât, zikŋâ dâp yâtâ buŋâ, bâliŋ kâtikŋâ, zo diiziŋgi ga a umŋanâk zo tâtat mâme upi. Oi a zâk mârum bâliŋâ ândeipŋâ bet bâliŋ op kwâtâtibap.”

27 Den yatâ sâm kiri a oserân gâbâ ambân ŋâiŋâ den kâtikŋâ den sâm sâip, “Ambân ŋâi mingimŋâ nam gigip, zâkkât nâŋga sâtâreŋoot uap.” 28 Sâi Yesuŋâ nâŋgâm itâ sâip, “Ee. Ka nâŋâ sa nâŋgânek. A ambân Anutugât den nâŋgâm lume, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap.”

29 A ambân doŋbep, zen zâkkâren mindunetâ topkwap den itâ sâm dâzâŋgoip, “A ambân narâk ziren ândie, zo nâŋgânâŋgâziŋ bâliŋâ oi top lâkulâkugât kulem iknam kâuk birâme. Oi zen kulem ŋâi buŋâ. Propete Yona, zâk Niniwe zeŋgâren kulem oip, zo yatâ âsagei ikpi. 30 Mârumŋan Yona zâk Niniwe a zen bâliŋâziŋ kândâtkom Anutu mâte okŋaŋgâbigât girem den dâzâŋgoip. A ambân narâk ziren ândie, zen yatâ upigât den dâzâŋgoman. Nâ zeŋgât kulem ŋâi op ândian. 31 Hân torengen mârumŋan ambân kutâ ŋâi ândeip. Den kubikkubik narâkŋan ambân kutâ zorâŋ zaatŋâ a kâmut narâk ziren ândie, zeŋgât bâliŋâziŋâ sapsugi hâuŋâ mimbi. Zo yen buŋâ. Ambân zo Salomogâren gâbâ nâŋgânâŋgâ âlipŋâ mimbat sâm hân torengen gâbâ gâip. Oi narâk ziren a ŋâi nâ ândian. Nâ Salomo wâlan. Ziŋ wangât op nâgât den birâme. 32 Niniwe kamân mâirâpŋâ, zen zo yatigâk den kubikkubik narâkŋan zen zaatŋâ a kâmut zi zeŋgât bâliŋâziŋâ sapsune hâuŋâ mimbi. Wangât, Niniwe kamân mâirâp, zen Yonagât den nâŋgâm umziŋ melâŋâwe, zorat. Oi narâk ziren a ŋâi nâ ândian, zirâŋ Yona wâlan.

33 Zen kârâp sâum mân tik pame. Âmaŋ kâligen mân pam kwârakume. Zo buŋâ. Âsakŋâ zo tâtatŋâ kwâkŋan pane mirâ umŋan âsakŋâ âsagei a zen zâim ikpi. 34 Siŋgâ zo sâkkaŋgât âsakŋâ. Siŋgâ âlipŋâ tâi ko sâkkâ zâk âsakŋan tâpap. Ka siŋgâ nâtâtik kâri ko sâkkâ ŋâtâtik muyagibap. 35 Zorat ko zen galem oraŋgâm ândibi. Umziŋan ŋâtâtik muyagebapkât yatâ op ândibi. 36 Zen um sâk ŋâtâtik buŋâ. Âsakŋik op naŋgâbabân hâlâluyâk âsagem naŋgâbap. Kârâp âsakŋandâ âsagemap yatâ.”

37 Den zo sâm naŋgâm ândei Parisaio a ŋâiŋâ nalem nimbapkât sâi mirin zâim nalem niniŋan tâip. 38 Yesu zâk bikŋâ mân saŋgon zâi tâipkât Parisaio a zâk nâŋgi mân dâp oip. 39 Oi zorat Kembuŋâ itâ dukuip, “Parisaio a zen hâkop sâkŋik saŋgonme. Umziŋan ko on kâmbu sot bâliŋâ piksâm ziap. 40 Zen a nâŋgânâŋgâziŋ buŋ. Dap nâŋge? Anutu zâk kut ŋâi ŋâi zorat sâkŋâ muyageipŋâ umŋâ mân muyageip? 41 Zorat zen a kanpitâ zeŋgât umziŋ patâ zei kut ŋâi ŋâi âlipŋâ, zo mem ziŋgâm umziŋâ salekkubap.

42 Yei, Parisaio, zen daŋgât sot kâŋgan, zomap, kut ŋâi ŋâi zo bâzagârân gâbâ kânok Kembugât siŋgi sâm pame. Zorat torenŋâ den târârakŋâ sot Anutugât umziŋ patâ nâŋgânâŋgâ, zo birâme. Ŋâi lumŋâ ŋâi lubi. Zo yatâ upi.

43 Yei, Parisaio, zen mâpâmâpâse namin a sâtŋâ tapmeyân mâte tâtnat sâme. A ambân sombemân sâm âlip kwatniŋgâbigât umziŋ patâ kinmap.

44 Yei, Parisaio, zen a hanzâŋgowe kwak yatâ hibuk op zei a zen mân ek kwâkŋan âim game. Zen zo yatâ. Umziŋan bâliŋâ kârokŋâ ziap. Oi a ambân ziŋâ sâkziŋâ ikne âlip opmap.”

45 Yesu zâk den yatâ sâi Kembugât gurumin a ŋâiŋâ sâtŋan mem itâ sâip, “Patâ, gâ den yatâ sânandâ Kembugât gurumin a neŋgât den sâm bâliŋ kwatniŋgat uap.” 46 Yatâ sâi. Yesuŋâ hâuŋâ itâ mâburem dukuip, “Yei, Kembugât gurumin den zorat galem a, zen kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ a kwâkziŋan pam ziŋ bet bâsaŋ ândime.

47 Yei, Sâkurâpziŋ zen Propete zâŋgowe, zeŋgât kwagân kât kâsaget mindune kiri neule mot tuume. 48 Yatâ op sâkurâpziŋ zeŋgât nâŋgâne âlip oi ziŋâ zâŋgowe, zo zeŋgât kwagân neule mot tuume.

49 Zorat Anutugât nâŋgânâŋgâyân den ŋâi itâ muyageip, ‘Nâ zeŋgâren Propete sot Aposolo sâŋgonzâŋgua gine nâmbutŋâ zâŋgom moliziŋgâm a nâmbutŋâ zâŋgone mumbi.’ 50 Oi zorat mârumŋan a muyamuyagiŋ narâkŋan topkwap Propete zâŋgone gilâmziŋ geip, zorat tosa zo narâk zi ândie, zeŋgâren mâkâbap. 51 Kâmbam zo mârumŋan Abegâren gâbâ târokoi gam Sakaria, zâk tirik namin Kembugât siŋgi nalem uuŋâ zo naŋgâmŋan kuwe. Nâ perâkŋak sa nâŋgânek. Kâmbam zorat tosa a kâmut zi zeŋgâren mâkâbap.

52 Kembugât gurumin a zen nâŋgânâŋgâ âlipkât mâtâp dooŋguwe. Mâtâp dooŋgumŋâ naŋgo mem pâpan mem âiwe. Ziiŋak naŋgoyân mân bagiwe. Oi a ambân baginam utne mâtâp pâke kwarâwe.”

53 Den yatâ sâm ari Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio a, zen topkwap ândei ândim yatâ op den sâi kâitkum mâsikâm âiwe. 54 Oi lâuŋan gâbâ den ŋâi nâŋgâne bâliŋâ oi denân pânatkât ek galem op ândiwe.