1 Oi a zen aksik patâ zaat Yesu diim Pilatogâren âiwe. 2 Zâkkât mâteŋan kin itâ sâm siŋan giwe, “A zirat topŋâ itâ ziap. Zâk a doŋbep um gulip kwatziŋgâmap. Oi Roma a kutâ Sisagât kât mân pindâbigât dâzâŋgoip. Oi zikŋaŋgât itâ sâmap, ‘Nâ Kristo, a kembu.’ ”

3 Sâne Pilatoŋâ Yesu mâsikâm sâip, “Topkaŋgât dâtno. Gâ Yuda zeŋgât a kutâ?” Sâi Yesuŋâ sâip, “Sat, zo.” 4 Sâi Pilatoŋâ tirik namâ galem a sot a gam kirâwe, zen itâ dâzâŋgom sâip, “Nâ a zirat tosaŋâ kâruan.” 5 Oi zen kâtigem sâwe, “Zâk perâkak a ambân den mân orotŋâ dâzâŋgoi hânniŋâ dâp op laŋ kârip. Zâk Galilaia hânân topkwap op gam Yudaia hânân gam ziren yatik opmap.”

6 Yatâ sânetâ Pilatoŋâ mâsikâziŋgâm sâip, “Zo Galilaia gokŋâ?” 7 Zâk ziŋ yatâ sâne Pilatoŋâ nâŋgâm Yesu zâk Herodegât nebân gokŋâ sâm sâŋgongui Herodegâren diim âiwe. Herode zâk Yerusalem kamânân ândeip.

8 Herode zâk Yesu ekŋâ umŋâ âlip oip. Herode zâk Yesugât siŋgi nâŋgâm ikpam op ândeip. Oi kut ŋâi tuugi ikpatkât nâŋgâm ândeip. 9 Oi zâkŋâ Yesu den topŋâ topŋâ sâm mâsikip. Mâsiki ma hâuŋâ mân mâburem dukuip. 10 Oi tirik namâ galem a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen kâtigem den sâm siŋan gem kirâwe. 11 Herode sot kâwali arâpŋâ, zen Yesu siŋan gem den gân okŋaŋgâwe. Oi Herodeŋâ sâi Yesu a kembugât hâmbâ ŋâi giŋaŋgâne giari âburem diim Pilatogâren âiwe. 12 Oi sirâm zoren Herode sot Pilato, zet buku urâwet. Mârum ko kâsa kâsa op ândiwet.

13 Pilatoŋâ tirik namâ galem a patâ sot a kâukŋâ sot a yenŋâ sâi gawe. 14 Gane itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen itâ sâm a zi nâgâren diim ge, ‘Zâk a umziŋan gemap.’ Oi nâŋâ zeŋgât mâteziŋan topŋaŋgât kârua buŋ uap. 15 Herode zâk yatik mâsiki buŋ oi sâŋgongoi diim ge. Nâŋge. Tosaŋandâ mumbapkât siŋgi mân uap. 16 Zorat sa kâwali a ziŋâ tâkŋâ lapitne olaŋbat.” 17 Pilato zâk Yuda zeŋgât kendon dâp tâk namin tatne zeŋgâren gâbâ kânok kânok olaŋ ziŋgâmâip.

18 Sâi a kâmut ziŋ den kâtik sâm sâwe, “Zâk buŋ oik. Baraba ko olaŋ niŋgâ.” 19 Baraba zâk sot a nâmbutŋâ, zen a kutâgât âkonziŋgi kamân pâtin kâmbam kom a nâmbutŋâ zâŋgone mune tâk namin zâmbarâwe. 20 Oi Pilatoŋâ Yesu olaŋbamŋâ dâzâŋgoip. 21 Dâzâŋgoi zen den yu kambâŋ sâm sâwe, “Poru nagân moik. Poru nagân moik.” 22 Sâne Pilatoŋâ kwâkâziŋgi sâp karâmbut oi sâip. “Wan tosagât? Nâŋâ nâŋga tosaŋandâ mumbapkât siŋgi mân uapkât sandâ tâkŋak lapitŋâ birâne âibap.” 23 Sâi zen kâtigem den kâtik sâm ziwe, “Poru nagân moik.” Sâm gulipmalip utne Pilatoŋâ dinziŋâ lugip. 24 Den sâwe, zo bon upapkât Pilatoŋâ sâm kwâkip. 25 Oi dinziŋâ lum kâmbam ku a tâk namin tâip, a zo olaŋ ziŋgip. Ka Yesu ko mumbapkât sâm kwâkâm kâwali a zeŋgât bitziŋan pâip.

26 Yesu diim mâtâbân âim a ŋâi muyagiwe, kutŋâ Simoŋ, Kirene hânân gokŋâ. Zâk nebân gâbâ gâi gâsumŋâ Yesugât poru nak kwambeŋan pane lum Yesugât kândâtŋan arip.

27 A ambân doŋbep patâ molim âiwe. Ambân nâmbutŋâ, zen umbâlâ op isem weŋâ molim âiwe. 28 Yatâ utne Yesuŋâ puriksâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Yerusalem ambân, zen nâgât mân isenek. Ziiŋâ sot murarâpziŋâ, zeŋgât isenek.

29 Nâŋgânek. Gâtâm, narâk ŋâin itâ sâbi, ‘Ambân zen kâpin ândiwe sot ambân murarâpziŋ buŋ sot ambân sigan, zeŋgât nângindâ âlip upap.’ 30 Narâk zoren bakŋâ zeŋgât itâ sâbi, ‘Zen âbâŋgum ge kwâratnâŋgonek.’ Oi bakŋâ mâik zo yatik, ‘Ge kwâratnâŋgonek.’ 31 Kut ŋâi itâ zo nak wâgân okŋaŋge. Nak aronŋâ, zo dap okŋaŋgâbi?”

32 Oi bâliŋ mâme a zagât diizikâm zâk sot zâkonam âiwe. 33 Oi âimŋâ hân ŋâi kutŋâ kâuk siŋit, zoren takâm Yesu poru nagân kuwe. Kâmbam ku a zagât, zo ârândâŋ zâkowe. Yesu zâk tânâmŋan, bâliŋ mâme a zet toren toren kwânâŋgâziŋgâwe. 34 Utne Yesuŋâ ninâu itâ sâip, “Ibânâ, a zi ziŋâ kut ŋâi ŋâi ue, zi topŋâ mân nâŋgegât tosâziŋ birâ.” Sâi kâwali a zen hâmbâŋaŋgât opŋâ wenzu pâne âsageip dâp miwe. 35 A doŋbep patâ, zen Yesu ek kirâwe. Oi patâziŋâ ko mem ge kwâkwat den dukum siŋan gem kirâwe. Itâ sâwe, “A nâmbutŋâ tâmbetagonam utne tânzâŋgoip. Zikŋaŋgât ko kwaksap. Zâk Anutugât Kristo sot Anutuŋâ gâsum sâlâpkuip oi ko gem gâik.” 36 Kâwali a zen yatigâk dukuwe. Zen winiga too kâlakŋâ pindâm sâwe, 37 “Gâ Yuda zeŋgât a kuta op ândiat oi ko poru nâgân gâbâ âkâm ge.” 38 Yesugât poru nagân den ŋâi itâ kulemguwe, “Zi Yuda zeŋgât a kutâ.”

39 Bâliŋ mâme a ŋâi poru nagân kin betziŋan mem Yesu dukum sâip, “Gâ yatâ zo Kristo? Gikâ sâkkâ mâkâna gei nekât sâknikŋâ mâkâ.” 40 Yatâ sâi bâliŋ mâme a nebutŋandâ dukum sâip, “Net kâmbamgât siŋgi ârândâŋ uenŋâ Anutugât keŋgât mân op sat? 41 Net tosanikŋaŋgât dâp otnike. Ka a zi ko bâliŋâ mân oip.” 42 Yatâ sâmŋâ Yesu dukuip, “Yesu, gâ kembu imbaŋâgoot ândim, gâ nâgât nâŋgâban.” 43 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ perâkŋak sa nâŋgâ. Itârâŋ gâ nâ sot sumbem kamân âlipŋan, Paradisi, zoren ândiban.”

44 Oi mirâ bâkŋan oi mirâ sumunkom zei ŋâtâtik muyagem hân dâp oi mirâ oi âkip. 45 Oi tirik namin sâŋgum patâ ŋâi kirip, zo tânâmŋan oloŋ gei kwâkip.

46 Oi Yesu den kâtik den sâm sâip, “Ibânâ, bikan um dâpnâ paan.” Yatâ sâm moip.

47 Oi kâwali a galem, zo ek nâŋgâm Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâm sâip, “A zi perâkŋak tosaŋâ buŋâ. Hâlâlu a.”

48 A ambân zo mindum kirâwe, zen ekŋâ umbâla opŋâ âiwe.

49 Yesu zikŋâ a ambârâp sot Galilaia hânân gâbâ ambân molim gâwe, zen âkŋan kin igâwe.

50 A ŋâi ândeip, kutŋâ Yosepe. Kamânŋâ Yudaia hânân tâip, kutŋâ Arimataia. Zâk Yuda a sâtŋâ zeŋgât kâmurân gokŋâ. Oi a zo a târârakŋâ. 51 A sâtŋâ zen Yesu kunam sâne nâŋgi mân dâp oip. Zâkŋâ Anutu um topŋan ândiândiŋ, zo âsagibapkât nâŋgâm ândeip. 52 A zorâŋ Pilatogâren âimŋâ Yesugât kâmbarâŋaŋgât dukuip. 53 Oi Pilatoŋâ nâŋgâŋaŋgi Yesugât kâmbarâŋ mâkâmŋâ sâŋgum kâuŋâ kâpimŋâ kât mâtâpŋan pâi zeip. Kât mâtâp zo aŋâ kendâm kubigâwe. Zo uŋakŋâ. Zoren mârum a mân zâmbarâwe. 54 Yuda zeŋgât kendongât kubikkubik narâkŋâ oip.

55 Oi ambân nâmbutŋâ Yesu sot Galilaia hânân gâbâ gawe, zen Yosepe molim ikne Yesu kâmbarâŋâ kwagân ga pâip. 56 Oi kut ŋâi ŋâi zo ek nâŋgâm kamânân âburem too sot kelâk wârân âlipŋâ mem kubigâwe. Oi Yuda zeŋgât kendonân Mosegât gurumin den lum kendon tarâwe.