24
Yesu takâbapkât den sâip.
(Mk 13:1-21; Lu 21:5-6)
Yesu zâk tirik namin gâbâ gem ari arâpŋâ nen zâkkâren âimŋâ namâ tuutuuŋâ ek nâŋgâbapkât dukuwen. Oi den itâ mâburem dâtnâŋgoip, “Namâ zi tâi ek mâpâsime, zorat nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Kâsaziŋâ gam kândaŋne giligâlaksâm buŋ op naŋgâbap.”
Oi Oliwia bâkŋan zâi tâi arâpŋâ niiŋik um topŋan âimŋâ mâsikâm sâwen, “Sat, zo wan narâkŋan âsagibap? Oi gikâ gâban narâkŋâ sot hân âkâbapkât narâkŋâ oi wan wesâk ŋâi âsagibap?”
Yatâ sâindâ Yesu itâ sâm dâtnâŋgoip, “Um gulip kwatziŋgâbegât gasâziŋ kârâm ândibi. A doŋbepŋâ gam itâ sabi, ‘Nâ Kristo. Bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbapkât sâsâŋ, zo nâ.’ Yatâ sâmŋâ a ambân doŋbep patâ um gulip kwatziŋgâbi. Zen kâmbam goorân mo kârebân âsagei nâŋgâmŋâ mân keŋgât upi. Kâmbam zo yatâ muyagibapkât sâsâŋ. Oi yatâ muyagem zei narâk kek mân âkâbap. Hânŋâ hânŋâ a kâmut mâik sot patâ, zen kâsa op agom âibi. Oi hânŋâ hânŋâ pu patâ sot wâriŋ mem zimbap. Kut ŋâi ŋâi zo sâknam patâ zorat topkwâkwatŋâ. Zo yatâ nâŋgâm ândibi.”
Kâsa otziŋgâbi, zorât den.
“Narâk zoren sâknam kwatziŋgâm zâŋgone mumbi. Zen nagât opŋâ hânŋâ hânŋâ a, zen um kâlak otziŋgâbi. 10 Kut ŋâi ŋâi yatâ zo âsagei a doŋbepŋâ siŋgi âlip birâm kâsa oraŋgâbi. 11 Oi propete a sarâŋâ asâgemŋâ a doŋbep um gulip kwatziŋgâbi. 12 Gurumin den kukuŋâ, zorâŋ laŋ kâri a doŋbepŋâ buku orotŋâ, zo birâbi. 13 Ŋâi zâk den siŋgi âlip mem kâtigem ândei narâkŋâ âki sumbem kamânân bagibap. 14 Oi Anutu um topŋan ândiândigât siŋgi âlip, zorâŋ laŋ kârâm hânŋâ hânŋâ âim a topziŋâ sâm muyagei hângât narâkŋâ âkâbap.”
Kut ŋâi sumunŋâ muyagibap.
(Mk 13:14-23; Lu 21:20-24)
15 “Gâtâm tâmbet tâmbet kâukŋâ tirik nâmin kwânâŋgâne kinbap. (Den zo mulunâk sâlâpkum nâŋgâbi.) Zo yatâ âsagibapkât Propete Danieŋâ mârum kânŋan sâm kulemguip. 16 Zo yatâ âsagei ekŋâ Yudaia hânân ândibiŋâ barâ kâtikŋan sârârâk kârâm âibi. 17 Ŋâi zâk mirâ sombemân ândibapŋâ sikumŋâ mimbam mirin mân zâibap. 18 Oi a ŋâi nebân tâpapŋâ âburem hâmbâŋâ mimbapkât kamânân mân gâbap.
19 Yei, ambân kâmborâ sot katep namân gok, zen dap upi? 20 Zen Kembugâren ninâu sâne nâŋgi âiâiziŋâ, zo map narâkŋan mo kendonân mân muyagibap. 21 Narâk zoren sâknam patâ muyageziŋgâbap. Zorat dâp hân muyageibân gâbâ mân muyageip. Oi dum mân muyagibap. 22 Kembuŋâ sâknam narâkŋâ zo mân mânângâri sâi a aksik buŋ upe. Kâmut gakârâpŋaŋgât opŋâ Kembuŋâ narâk zo mânâŋgâtpap.”
Propete a sarâŋâ muyagibi.
23 “A ziŋâ Kristo ziren âsagiap mo ândiren âsagiap sâne mân nâŋgâbi. 24 A sarâŋâ âsagem nâ Kristo sâbi. Propete a sarâŋâ, zen âsâgem kut ŋâi ŋâi sen mârât tuunetâ a um gulip kwatziŋgâbi. Oi Anutuŋâ gâsum sâlâpzâŋgoip, zo um gulip kwatziŋgânam osibi. 25 Nâ kânŋan dâzâŋguan, zorat ko muyageziŋgi mân kwakpi.
26 Kristo barâ kâtikŋan âsagei iksen sânetâ mân âibi. Oi Kristo mirâ zoren mo zoren âsagiap sâne mân nâŋgâbi. 27 Hânpânŋâ âsagem hân toren torenŋan aksik âsagem kwâkâmap, zo yatâ a bonŋâ, nâ âsagibat. 28 Bâu mo zuu kârokŋâ ŋâi zei zoren nii keŋ, ziŋâ ninam mindume.”
Wesâk âsagibap.
(Mk 13:24-27; Lu 21:25-28)
29 “Sâknam narâkŋâ âki mirâsiŋ sumunkoi kâin âsakŋâ buŋ upap. Oi sâŋgelak, zen sumbemân gâbâ âkâm gibi. Oi Anutuŋâ sumbem mâŋgei olayaŋgâm imbaŋâ buŋâ upap. 30 Narâk zoren a bonŋâ, nâgât kulem sumbemân âsagei a hânŋâ hânŋâ umbâlâ op isem zine a bonŋâ, nâ sumbem unumunum kwâkŋan kâwali mem âsakŋânoot tâka nikpi. 31 Oi lâmun kwamit patâ âsagei sumbem a gakânâ sâŋgonzâŋgua hân toren toren gâbâ kâmut gakârâpnâ minduziŋgâbi.”
Narâk patâgât den.
(Mk 13:28-31; Lu 21:29-33)
32 “Dâgap nak ziap, zorat topŋâ nâŋgâbi. Iinŋâ burutuksâi maa narâk upâmap sâme. 33 Zen yatigâk kut ŋâi ŋâi zo âsagei itâ nâŋgâbi. ‘Zâk mâte otniŋgâbâmap. Zâk mâtâbân ga kinzap.’ 34 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. A kâmut zi mân mune kut ŋâi ŋâi âsagibap. 35 Sumbem sot hân buŋ upabot. Ka nâgât den ko mân buŋ upap.
36 Kut ŋâi ŋâi muyagibap, zorat sirâm narâkŋâ a ŋâiŋâ mân nâŋgap. Sumbem a, zen mân nâŋge. Oi nanŋâ, nâ mân nâŋgan. Ibânâ, zâk zikŋik nâŋgap. 37 Noa ândeip, narâk zoren kut ŋâi urâwe, zo yatik a bonŋâ, nâgât takâtakâŋ narâknan yatik upi. 38 Uurupŋâ mân gâi sii nalem nem ândiwe. A ambân aŋgâgwaŋgâ op miaŋgâwe. Gulip op ândine Noaŋâ waŋgâyân zarip 39 Oi zen gulip op ândine too uurupŋâ gwâkâziŋgip. A bonŋâ, nâgât takâtakâŋ narâknan zo yatâ upi. 40 Narâk zoren a zagât nebân kiritâ, ŋâi gâsum, ŋâi birâbat. 41 Ambân zagât zet nalem sobem tâitâ, ŋâi gâsum, ŋâi birâbat. 42 Kembuziŋâ, nâ narâk zoren mo zoren takâbat, zorat mân nâŋgegât umziŋandâ galem oraŋgâm ândibi. 43 Zen topŋâ itâ nâŋgânek. Kamân ŋâigât a, zen kâsa ŋâtik zoren takâbi, narâk yatâ nâŋgâm um wâgân ândim kamânziŋ galem upi. 44 Oi a bonŋâ nâgât narâknâ mân nâŋgâne gâbat, zorat zen um wâgân ândibi.” Yatâ sâmŋâ zorat den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâtnâŋgoip, 45 “A patâ ŋâiŋâ kore a gakârâpŋâ zeŋgât galem a ŋâi pam itâ sâm dukubap, ‘Nâ âi ândia galem otziŋgâm ândim narâkŋan nalem dâpziŋanâk ziŋgâm ândiban.’ A zo ândiândiŋâ dap yatâ ândei galem a nâŋgânâŋgâŋoot sot sât luluŋoot sâsâŋâ? 46 Galem a, zâk patâŋâ nep diŋ sâm pindip, zo dâŋâk lum ândei patâŋâ gâbabân galem a yatâ zorat nâŋgi âlip upap. 47 A kutâŋâ galem a zo patâ pam zâkkât kut ŋâi ŋâi aksik galem op ândibapkât sâbap. 48 Ka a ŋâiŋâ galem a bâliŋ ândim umŋandâ itâ nâŋgâbap, ‘Patânâ, zâk kârebân âimŋâ kek mân gâbap.’ 49 Yatâ nâŋgâm kore a ambân zâŋgom mem ŋâi ŋâi otziŋgâm too tewarân âi laŋ ândim um gulip op ândibap. 50 Oi a kutâŋâ gâbap, zorât narâkŋâ mân nâŋgâm ândei zâk gâbap. 51 Gâmŋâ tâkŋâ imbaŋâ lapitŋâ sarâ a zeŋgât oserân pâi ândibap. Zoren umbâlâ op isem ândibi.”