6
Nasarete kamân gokŋâ, ziŋ Yesu birâŋaŋgâwe.
(Mt 13:53-58; Lu 4:16-30)
Yesu zâk mirâ kamân zo birâm kamânŋan ari arâpŋâ molim âiwe. Âi ândei Yuda zeŋgât kendon narâkŋâ oi mâpâmâpâse namin zâi siŋgi âlipŋâ sâm dâzâŋgoi a doŋbep ziŋ den siŋgi âlipŋâ nâŋgâm imbaŋâziŋ buŋ oi itâ sâwe, “Den siŋgi âlipŋâ zi ŋâiŋâ kwâkâm pindap? Ŋâiŋâ nâŋgânâŋgâ patâ zi pindap? Kut ŋâi ŋâi tuutuuŋâ, zo topŋâ dap yatâ? Zâk mirâ tuutuuŋâ a. Zo Mariagât nanŋâ. Zâkkât murâpŋâ Yakobo, Yose, Yuda, sot Simoŋ, zeŋgât âtâziŋâ zo. Ka garâpŋâ osetniŋan ândie.” Yatâ sâm zâkkât nâŋgâne gigiŋâ oip. Oi Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Propete ŋâi zâk kutsiŋgiŋâ kamân dâp laŋ kârâm ari kamârâp sot torerâpŋâ, ziiŋ ko nâŋgâne yenŋâ opmap.” Yatâ ândiwegât Yesuŋâ zeŋgâren nep patâ tuubam kwagip. Zâk a mâsekziŋoot kânok kânok weeziŋgi âlip urâwe. A ambân doŋbep patâ umziŋandâ aŋgân kârâwegât nâŋgi yâmbât oip. Oi kamân torenŋâ ginŋen, zeŋgâren âi den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgoip.
Arâpŋâ kamân dâp den siŋgi âlipŋâ sâbigât sâŋgonzâŋgoip.
(Mt 10:5-15; Lu 9:1-6)
Yesuŋâ sâi arâpŋâ gane ko zagât zagât âi den siŋgi âlipŋâ sâbigât sâŋgonzâŋgoip. Wâke moliziŋgâbigât imbaŋâ ziŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen tânziŋik mem âibi. Zen mâtâpkât nalem sot kât sot irâ mân mem âibi. Ki pâke zo ko mem ândibi. Hâmbâ ko umŋan sâkŋan buŋâ, kânogâk mem âibi.” 10 Yatâ sâmŋâ dâzâŋgoip, “Kamân ŋâi âimŋâ mirâ zâibi, zorenâk tâtat mâme opŋâ gem kamân ŋâin âibi. 11 Kamân ŋâi takâne a ambân ziŋâ mân buku otziŋgâmŋâ dinziŋâ birâne kândâtzâŋgom ko kinziŋan gwapgwap lâŋ gâbârine gei topziŋâ nâŋgâbi. Zen yatâ opŋâ kamân zo birâm âibi.” 12 Yatâ sâi zen âimŋâ a ambân umziŋ melâŋbigât den sâm dâzâŋgowe. 13 Wâke doŋbep moliziŋgâwe. A mâsekziŋoot doŋbep kelâk saŋgonziŋgâm kubikziŋgâwe.
Herodeŋâ sâi Yohane kuwe.
(Mt 14:1-12; Lu 3:19-20; 9:7-9)
14 Yesugât den siŋgi laŋ kârâm a kutâ Herodegâren ari nâŋgip. A nâmbutŋâ ziŋâ Yesugât itâ sâwe, “Yohaneŋâ too saŋgonziŋgip, zâkŋâ mumuŋan gâbâ zaat kâwaliŋoot ândiap.” 15 A nâmbutŋandâ Yesugât itâ sâwe, “Zâk Elia zaat ândiap.” Sâne nâmbutŋandâ itâ sâwe, “Zâk Propete ŋâi, Propete sâŋgiŋâ yatâ.” 16 Herodeŋâ den zo nâŋgâm sâip, “Buŋâ. Yohane sa gânduŋ kârâm mânâŋgârâwe, zâkŋâ zaat ândiap.”
17 Herode zâk mârumŋan kâwali a sâŋgonzâŋgoi Yohane gâsum tâk namin parâwe. Mârum ombeŋan Herodeŋâ munŋâ Pilipo zâkkât ambinŋâ Herodia bekŋan meip. Ambân zâkkât opŋâ Yohaneŋâ Herode itâ dukuip. 18 “Gâ mungaŋgât ambân mein, zo mân dap uap.” 19 Yatâ sâi ko Herodegât ambinŋâ Herodia, zâk Yohanegât um kâlak nâŋgâm ândeip. Yohane kumbat sâm mâtâp kârum ândeip. 20 Herodeŋâ ko Yohane a târârak sot âlipŋâ sâmŋâ hurat kwâkŋaŋgâm galem ândeip. Herodeŋâ Yohanegât den nâŋgâm um zagât oip. Oi laŋ diŋâ zo nâŋgâm âkŋâleip.
21 Oi Herodiaŋâ Yohane kumbap sâm matâp itâ muyageip. Herodegât âsaâsagiŋ narâkŋâ mâte oi sii nalem om a sâtŋâ sot kâwali a patâ sot Galilaia hânân gâbâ a zâizâiŋâ minduziŋgâm nalem ziŋgip. 22 Mindunetâ ko Herodia bâratŋâ, zâk mâteziŋan zâi kep ândeip. Kep ândei Herode sot arâpŋâ ziŋ ekŋâ âkŋâliwe. Herodeŋâ ambân itâ sâm dukuip, “Gâ wan mo wangât otgigap? Sâna gibâ.” 23 Yatâ sâm a patâ mâteziŋan sâm kâtigeip, “Wan mo wangât otgigi âlip sâna gibat. Hânnaŋgât sâna âlipŋâ mânâŋgât toren gibat.”
24 Ambân zo âkŋan âi mamŋâ mâsikâm sâip, “Nâ wan wangât sâbâ?” Sâi mamŋandâ dukuip, “Yohane too saŋgonziŋgip, zâkkât gânduŋâ mânâŋgât kâukŋâ niban.” 25 Sâi ambân zo sârârâk kârâm âim a kutâgâren itâ sâip, “Yohane too saŋgonziŋgip, zâkkât gânduŋ mânâŋgât kâukŋâ hâkop patin pam ni.” 26 Herodeŋâ den zo nâŋgâm pârâkpam umŋâ bâleip. Zâk a sâtŋâ zeŋgât mâteziŋan sâm kâtigeip, zorat op zo bon upapkât sâi diŋâ nâŋgip. 27-28 Kegâk kâwali a ŋâi Yohanegât kâukŋâ mem gâbapkât sâŋgonguip. Kâwali a zo tâk namin âim Yohane gânduŋ mânâŋgât kâukŋâ hâkop patin pam mem ga ambân zo pindip. Ambân zorâŋ memŋâ mamŋaŋgâren mem arip. 29 Oi Yohane arâpŋandâ siŋgi zo nâŋgâm âi kâmbarâŋâ mem hanguwe.
Yesu arâpŋâ âburem gawe.
30 Aposolo zen âburem ga Yesugâren mindum ko kut ŋâi ŋâi urâwe, zorat den siŋgi dukum naŋgâwe. Den siŋgi âlipŋâ sâwe, zorat dukuwe. 31 Narâk zoren doŋbep patâ târotâroyâk mindum âim gawe. Âim ganetâ zen dap op nalem nimbe. Zorat Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen ganetâ a mân ândiândiŋan âi ândeindâ sâkniŋ sânduksâik.” 32 Oi zen ziiŋik waŋgâyân zâim a mân ândiândiŋan ba âiwe. 33 Ka a ambân kâmut ziŋgitnetâ âine kamânŋâ kamânŋâ mindum sârârâk kârâm âim ziŋon âim takâwe.
Yesuŋâ a 5 tausen yatâ nalem ziŋgip.
(Mt 14:13-21; Lu 9:10-17; Yo 6:1-13)
34 Oi Yesuŋâ waŋgâyân gâbâ gem gamŋâ a ambân kâmut patâ ziŋgiri râma galem a buŋâ, yatâ ândiwe. Yesuŋâ zo yatâ ziŋgitŋâ umŋâ nâŋgip. Yatâ ziŋgitŋâ zorâŋak den siŋgi âlipŋâ doŋbep dâzâŋgoip. 35-36 Mirâsiŋ geibâ sâi arâpŋâ ziŋâ Yesugâren âim sâwe, “Zi mân ândiândiŋan ândeindâ ŋâtiksapkât a ambân zâmbana kamân tap ariabân âim nalem sâŋgân mem nimbi.” 37 Sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Wangât âibigât se? Ziŋâ nalem ŋâi ziŋgânek.” Sâi itâ dukuwe, “Nen âim kât 2 handeret yatâ zorâŋ nalem kwâlâm ga ziŋgânatkât sat?” 38 Sâne itâ sâm mâsikâziŋgip, “Zeŋgâren nalem dabutâ ziap, zo âi iknek.” Sâi zen âi ekŋâ dukuwe, “Nalem bâtnâmbut sot saru zuuŋâ zagât.”
39 Sânetâ Yesuŋâ sâi a zen hibuk kwâkŋan kâmutŋâ kâmutŋâ ge tarâwe. 40 Teŋgâ ŋâi 1 handeret, teŋgâ ŋâi 50, yatâ tarâwe. 41 Tatnetâ Yesuŋâ nalem bâtnâmbut sot saru zuu zagât mem siŋâ sumbemân ek sâiwap sâm sonpam ziŋgip. Nalem zo mamuŋ arâp ziŋgi ziŋâ kâsâpkum a ziŋgâwe. Saru zuuŋâ kâsâpkum ziŋgi yatik urâwe. 42 Oi zen aksik nem âkon urâwe. 43 Nalem sot zuu buputŋâ tâip, zo mine irâ kiin zagât piksâip. 44 A nalem niwe, zo ko 5 tausen yatâ.
Yesuŋâ saru kwâkŋan lâŋ lâŋ arip.
(Mt 14:22-23; Yo 6:15-21)
45 Oi Yesuŋâ sâi arâpŋâ waŋgâyân zâim ândiren Besaida kamânângen âiwe. Yesu zik ko a ambân zâmbanbam tâip. 46 Yesuŋâ kândâtziŋ kelikŋâ ninâu sâbam bâkŋan zarip. 47 Ŋâtiksâi waŋgâ saru tânâmŋan âim tâi Yesu zikŋik saru sâtŋan tâip. 48 Oi pibâ sâŋgânziŋan gâbâ gâi âinam osim biraŋâwe. Oi Yesuŋâ ziŋgitŋâ haŋsâsâgât ŋâtikŋâ saru kwâkŋan lâŋ lâŋ zeŋgâren âim walâziŋgâbam oip. 49 Yesuŋâ saru kwâkŋan ari ek wâke gaap sâm keŋgât urâwe. 50 Zen aksik ekŋâ keŋgât patâ urâwe. Yatâ utne den itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen umziŋ diim geik. Ninak gaan. Zen mân keŋgât utnek.” 51 Yatâ sâm waŋgâyân zari pibâ hiriŋsâip. Hiriŋsâi a zen imbaŋziŋ buŋ oip. 52 Nalem ziŋgip, zorat topŋâ mân nâŋgâwe. Nâŋgânâŋgâziŋ mân pâroŋsâip, zorat.
53 Saru nâmbutken âim Genesarete hânân takâm waŋgâ saawe. 54-55 Waŋgâyân gâbâ gine zorâŋak a ambân ziŋ Yesu ekŋâ kamân dâp âimŋâ a mâsekziŋoot helâŋ aam minziŋgâm Yesugâren gawe. 56 Yesuŋâ kamân patin sot mâik mâigân ari ko a ambân mâsekziŋoot sombemân zâmbane âi hâmbâ murukŋan gâsum âlipziŋ upigât Yesu dukune nâŋgip. Dukune nâŋgi hâmbâŋan gâsum âlipziŋ urâwe.