1 Fei le ilepe piti pulpowo Jisas pratei Antiok. Le ilepe pe mete emarengi le ilepe pe mete piti peptalipe mete piti pulpowo Jisas. Le pe nange pelpe min so pepei, Barnabas lire Simion, nange nele lele Niger, le Lusius liti Sairini lire Sol le Manain, metine fei lepei pe kali pau pila pasi Herot. Herot le fei fale metine ili lepei. 2 Wem pe pifei onposio Ma Ili, le pe pifei peleteteiye pifei, oweli re paplei kolo. Leye lo Riri Teingi lirpepeye “Fei ise ma esi yautupo Sol lire Barnabas teiki te tile yaunge ma tesio towa leiki wuso ki kutei kinange ma te tolpepe.”

3 Fei pe pusape oweli pato onposio Ma Ili, le pe peletei pifei, pe peptalo esi pelpe puwo falongo pelnge le pe paisinge teye. 4 Riri Teingi laisinge te rounge te uf ili nange lele Selusia. Lepe te rounge tonglo nimpe teingo te tef kumpu nifei periai nimin nange pene Saiprus. 5 Wem te rounge te fale Salamis uf ili liti Saiprus, le liti epli fale. Lepe te teptalo il piti Ma Ili tile winem liti pifei onposio Ma Ili liti mete piti Israel lelpe. Wem fei lepe metine nange lele Jon Mak re le kanienge rounge. 6 Leye lo pe pepi pilele pau pau fale Pafos. Le pe, pe pe fale liti epli lautile. Lepe pe perengawo metine nele piti lire singe piti tef lirpei le men nange falele, nange lele Bar-Jisas, Le metine liti Israel le le lirpolo le Ma Ili lotei watowo onom, wolo le lotei lemtetei. 7 Le kuna numu liti metine ili liti lontoluwo tef liti Saiprus laltei piti le ma kanio lesio towa ile. Leye lo metine ili nange lele Sergius Paulus le onom nire wurutei, Le linawo Barnabas lire Sol tau tuluwo wusoli le ma lingitepe il piti Ma Ili. 8 Wolo metine piti lire singe piti tef lirpei le men nange ma potei fale (pire il piti Grik pinawo pirpolo Elimas) le nange lele Bar-Jisas lirpenge lamtuenge. Wem te rounge teptalo il Bar-Jisas ma weisipe il lirpowo Sergius Paulus soma le ma lulpowo Jisas pato. 9 Leye lo Sol, nange nele lele Pol, le Riri Teingi lau lunkuwo, le lupoluwo Elimas kir le le lirpei ye 10 “Fei ye irpei men? Ye kuna ninge liti towa le ye so irpolo ye ma weisi tisi teingi liti Apa altei fale oli? Onom peiye kuna ilape il olpe piti empesipe mete, le ye so wem oli irpolo ye ma weisipe il teingipe piti Ma Ili ma fale il piti pempesipe mete. 11 Le fei ma singe piti Ma Ili peteteiye re papoye lus uwalo ato, le ye ma fupeteiye ontoli oporo kolo. Le ye ma ontoli irpolo if so lepe olo, ato ma wem peleleiye wo.”

Wem fei lepe ye, Elimas lontoli wolo men nele wata fei nopom aroro oli lopopope lus pele. Le le leifale lilele le esi pireripe mete lirpolo nele ma lesio eti lila rounge te. 12 Fei le Sergius Paulus lulpowo Jisas wem le luluwo moingi falowo Elimas, le il re olo posye lato lire il piti Apa wem pe peptalo.

13 Fei le Pol lire Barnabas re Jon Mak ponglo nimpe teingo pusa Pafos le pe pau uf Perga ratei tef liti Pamfilia. (Wem pe pau fale periai mingo leye lo pe pilele pinge tef fei lepe pe Perga.) Wolo wem pe pau fale fei lepe, Jon Mak nou lile weitei le Jerusalem. 14 Leye lo te rounge te te fale Perga, tusa Perga le te rounge te Antiok nele ratei tef liti Pisidia. Wem piti Israel ma pesiepe towa pelpe kolo pos pifei yaupe, wem fei lepe te rounge tinki te tire mete wuru pepe pepi pifei angli pau. 15 Wem pe pungunape il lipi piti Moses pele pire il piti mete emarengi manre, fei le mete piti pinuwepe le pe pontoluwo winem liti pifei onposio Ma Ili paptei il pe pirpepe mete piti Israel, “Fei il so pepe, le ise rounge il nemple piti yirpei menpipe il pepei lo olo?”

16 Fei Pol leilo lile lire eti lirpepe piti ma pos pifei le le lirpeiye, “Ise mete piti Israel yire mete alpe nemple yingitei ki kirpeise. 17 Ise ma retai ki re ki liti Israel, wuso rautuwo Ma Ili fei, re Ma Ili wuso mete piti Israel pingowo le pe onposio wem pe pratei Isip tef lelpe kolo pe piti uf le tef nele. Ma Ili laptei fale eple pele lotei pe fale wuruteiye. Liso le lotei lire singe lipi pele, le kesipe manre pouku pau pe tani Isip 18 Le pe pile peinenei pila moingi ili pinge tef yawi, uf walem re olotei. Le wem pe pinauli le linaulipe kolo. Le lontoluwepe liripe ratei. 19 Ma Ili lotei watepe mete pele singe le pe posiepe mete piti tef Kenan alpe lelpe lelpe pe fale eti plen le winges. Leye lo le laptei mete pele piti Israel kali tef lepe pire nange lelpeye. 20 Wem fei lepe Ma Ili le laptei mete lipi watafei tultul le lotei watepe enke piti pe ma pontoluwepe mete piti Israel pratei taurungu wurutei (450) pe pe fale wem metine nimou Samuel fale. 21 Wem pe peletei pire metine ili piti ma Samuel laltei ma lontoluwepe, Ma Ili lirpowo Samuel ma laltei metine nange lele Sol le ninge liti Kis le le alpe piti Benjamin. Metine fei lepei lontoluwepe le fale taurungu wuru (40). 22 Leye lo Ma Ili le kali towa lele piti lesio watafei metine ili lepe tanio le le laltei Devit fale lile lesio towa liti metine ili. Le il pepei so Ma Ili lirpei le Devit lepe, lirpei lolpepei ‘Devit le ninge liti Jesi, ki onom teingine kasio lepe. Le metine lolpepei miso lingepe il peiki wem ki kirpei, le miso lesio towa loporo’.”

23 “Ise retai Jisas re le ninge paliene liti Devit lele wuso Ma Ili laltei le metine piti kaniepe mete piti Israel wusoli le lirpei punkomtei. 24 Le wem Jisas wala lesio towa lele kolo metine nange lele Jon le leptalo il pe mete wuru piti Israel lirpepe lirpolo pe ma pusape il olpe piti tef lepei pato le pe ma pungungu. 25 Fei towa liti Jon lele le ma loungotu, leye lo leifale lirpepeye ‘Ise ma yirpei yolpepei ‘ki so metine fei lepe kolo, olo.’ Fei ki kau lepei ise ma yirpolo ki so metine fei ise ratei lupatowo lepe kolo olo ki olo. Le metine fei lepe le wala lingi lau le ki kinu. Metine fei lepe ki re miso kanowo nomplei ire filengi pele kolo, wusoli ki metine oli’.”

26 “Fei ise mete peiki, eple palie piti Abraham le mete alpe nemple piti yulpowo Ma Ili, Jon lirpei piti metine nele ma lau kanouku ratei moporo wem oli, wusoli ku kutou liso il fei pepei piti ratei wem oli paule falouku. 27 Wusoli mete piti pratei Jerusalem pire mete pelpe piti pinuwepe olo puluwo retawo pirpolo le metine liti kaniepe mete kolo, olo. Le sungoi mete emarengi paptei il piti Ma Ili paitei yousi. Wem oli mete piti pratei Jerusalem pire mete lipi pelpe pifei angli pau pe pungunape il fei pepei wolo pe pretape il pal kolo. Le pe fei polpepei so pe puronom pingepe il piti mete emarengi fale punkom piti palpo Jisas la. 28 Pe kapi il paptei pe pe ma perengape il pal piti pirpei ma palpo Jisas la kolo olotei. Yo pe peifale peletei metine ili liti lontoluwo tef ili nange lele Pailat, le lire mete pele pirpei piti le ma lirpei, so pe ma palpo Jisas la. 29 Le wem pe polpepe wusoli il paitei yousi pe pirpei ise yalpo yaltei laitei nimpe, ma falowo, fei faleye. Ise kali yila ye yalingi luwo arau nample. 30-31 Wolo wem le la, Ma Ili nou leila. Leye lo wem wuru le le falepe mete wuso pe pire le pinu pepi pe pusa Galili le pe pe Jerusalem lepe. Le pe so pe potei puluwo lutepe pelpe liso pe pirpepe mete piti Israel pepe. 32-33 Le ku so mau pepei piti mirpeise il teingipe wusoli Ma Ili lirpepe manre pouku ma fale punkom. Le men nange wuso le lirpei lepe fei lolpepe faloukuye. Le ku so eple palie pelpe le piti ku so le nou leila Jisas wem le la. Wusoli il pe paptei paitei yousi piti Ma Ili pele ku minape Sam sapta 2 pirpei polpepei ‘Ye ninge leikitei. Fei ki keiteiye fale ninge leiki.’ 34 Le il fei pepei wem Ma Ili leila Jisas tani tulum liti pa le lirpeye. ‘Fei ye ma nou a kolo ye. Le fei ki miso kaileleye koporotei watafei ki kirpei punkom ke Devit lepe.’ 35 Wusoli il paitei yousi pe pirpei polpepei, ‘Ye miso usa metine piti lesio towa leiye ma lato, lorworo kolo’.”

36 “Le Devit lesio towa liti Ma Ili linge wem lele lotei le le, le la le pe paltei lire manre pele pato yo le lorworoye. 37 Metine fei Ma Ili nou leila lepe olo lorworo kolo. 38-39 Fei ise winkem peiki piti yulpowo le yingowo Ma Ili ma retai yoporo yolpepei wusoli Jisas lolpepe. Fei il piti paisipe il olpe tanise le pe pireise teingipe peptalo pe ise pire men nange fei Jisas le lotei lesiepe pepe. Ise ma retai yolpepei mete fei pulpowo Jisas lepe, le miso kapi olpe pelpe taniepe le il lipi piti Moses miso kapi olpe pelpe taniepe kolo olotei. 40 Fei ise ma onposiepe il wuso fei mete emarengi pirpei polpepe miso faleise kolo.

42 Le wem Pol lire Barnabas rounge tusa winem liti pifei onposio Ma Ili, pe pirpenge piti te rounge ma nou tau wem pe nou paule pos pifei onposio Ma Ili. Pe pirpenge piti ma rounge tirpepe il fei pepei tasi. 43 Wem mete naro pe pusa winem liti pifei onposio Ma Ili, leye lo mete wuru piti Israel pire mete nemple polsi Pol lire Barnabas. Fei mete titi tingowo tirpepe talpope weli piti ma pesiepe il fei pepei pirkilau pifei eti teingi piti Ma Ili.”

44 “Wem nele wem fei mete piti Israel pos pifei yaupe le pe pesiepe towa pelpe kolo le mete wuru wuso pratei uf ili lepe fale pau pinki pe winem liti pifei onposio Ma Ili piti pe ma pingitepe il piti Apa. 45 Le wem mete piti Israel pulwepe mete wurutei, pe enke pelpe olpe pasiepe le pe peifale weitowo lope, le pe pirpei pilawo Pol le pe kelalawo pire il olpe. 46 Wolo Pol lire Barnabas rounge teifale tire totei kilau le te tirpei tirkilau. “Ma Ili laitouku wau piti winu wirpeise. Wolo fei ise yinaulipe, le ise onposi isotei piti yire isotei teingipe liti ratei yoporo kolo. Le ise fei yolpepe ku ma wusaise, le ku ma we mete nemple, pe piti Israel kolo. 47 Wusoli pepei il lipi piti Ma Ili le wauku lirpei lolpepei,

48 Wem mete, pe piti Israel kolo pingitepe il piti Pol ma le lirpepei pe rautunemple le pe peila nange liti Ma Ili pire il pele. Le mete fei Ma Ili lotei laptei piti pratei wem lingi pe weitei pulpowoye.

49 Leye lo il piti Apa pe poungo rufro pe uf wuru piti tef fei lepei. 50 Wolo mete piti Israel watepe il pe mete lipi piti pinuwepe uf lipi pire nimoure lipi piti pe ma pinaulinge. Nimoure pepei piti Israel kolo, wolo le pe onposio Ma Ili. Pe pirpepe mete le pe peifale ma posio Pol lire Barnabas le pe pirpenge rounge ma tusa tef lepe le te rounge te uf nele tani. 51 Mete titi tingowo teifale kapi tenge pelnge tilape, il re tirpepe kolo, te fei tolpepei ma kosape mete Ma Ili ma watepe moingi. Te teifale tilele te uf nange lele Aikoniam. 52 Le mete piti pingowo pratei Antiok rautu nemple wuso oli Riri Teingi liripe ratei.