11
Wawaga meleec kobolnu gug
Wawige meleec kobol eu odi. Ege wawige eu Anut wele ege ceteteh igigiannu maden eu gagadic hehewi susumudi biluquna. Odocob ceteteh ege amige qee fec eu ege wawige eunu fogo docca biluquna. Dana wele bahic biloloig wawaga meleecca eunu Anut maden, “Eu agena kobol eu me bahic,” en. Ege wawige meleecnu Anut uqa je madenna himec sao mahaca ifanen ec doqona. Eunu ceteteh cunug foqona eu Anut uqa ceteh ege amigena fecwe qee euna muden.
Ebelca, Inokca, Noaca age Anutnu wawaga meleen
Ebel uqa Anutnu waug meleennu ihandon. Odocob uqana ihanec eu me bahic, eu Keinna ihanec wooldon. Mele, Ebel uqa Anutnu waug meleen eunu Anut uqa uqanu dana ititom ec maden. Anut uqa Ebel loo utoloi eunu gale doloi. Ebel uqa wele cal men qa uqana waug meleec eu uqa je magigi bilinawe odi.
Inok uqa Anutnu waug meleennu Anut uqa ehudi sao ohis ehi ten. Uqa qee cal mel. Dana age uqa walec cabi oin qa age uqa qee felein. Anut uqa wele ehuden. Anut uqa Inok qee ehudecna age Inok uqa Anutna gale doc toodon ein. Dana oso uqa Anut cemenug ligiafi uqa Anut bilina, odocob uqa dana Anut walegina eundec Anut uqa ameg me bahic adena ec ha waug meleena. Eunu dana uqa Anutnu waug meleecca qee uqa Anutna gale doc toodocwe qee.
Noa uqa Anutnu waug meleen. Odocob Anut uqa dahig hewec je madon ceteh hibna caligian eunu Noa uqa ceteh qee fel qa Anutna jenu waug meleeceb wag ben jelen. Eunu Noa aideg melahulca melahul aidagailca age odi wag ben eu dunuh limeig me himec bilein. Waug meleec euna Noa uqa dana cajaca mahanadec cunug gesiladecwe men. Odocob Noana waug meleec eunu Anut uqa Noanu dana ititom ec maden, eu Anut uqa dana cajaca cunug uqanu wawaga meleena eundecnu odi odona. Eunu uqa Anutna dana ititom huqanehul oso calen.
Ebraham Seraca ale Anutnu wawala meleen
Ebraham uqa Anutnu waug meleen. Anut uqa Ebraham utadocob uqa Anut jejeg toodon. Uqa uqana jobon cuculi Anut maha oso eu Anutna muguh mec uqa uteceb uqana bahic gaid biligiannu maden ono nuen. Odocob Ebraham uqa ana isec nuen eu docca qee. Euqa uqa waug meleecca nuen. Odocob uqa waug meleecca nuimei Anut hatu utigian maden ono bilen. Odocob uqa ono hatu euna bilen eu sihul leih agena hatuna bilecwe men. Uqa ono talah jona bilen eu odiwe Aisak Jekobca talah jona bilesin. Dana eu ale uqaca hatu eu oin wele bahic Anutha odi maden. Aleca Ebrahamca age Anut huqanehul. 10 Saen cunugna Ebraham uqa taun ben oso eu uqana noh gug gagadicca gaid biligian foubnu waug nijoloi.* Taun ben eu Jerusalem eu sao jobonna nijia. Age Hibru 12.22 feiga. Ebraham uqa uqana saen cudun oso euna ligiannu sumuden. Anut uqadodoc cudun oso odi mudigiannu cisdumei muden.
11 Sera uqaha Anutnu waug meleen. Uqana mel basec saen hedon qa uqa waug meleen eunu uqa melca mecnu gagadic odoc ihoc on. Sera uqa odi cisdon, “Ija melca migennu Anut uqa mele je wele maden. Anut uqa mele je himec madena,” don. 12 Eunu dana osol eu toia bahic cal mecnu dodoldon uqa mel mati bahic memega calen. Geh bahic fulusdon, eu malaqa saona nijinawe, esic lanna nijinawe odi fulusdoin. Sanijadecwe ha qee.
13 Ebraham, Aisak, Jekobca age cunug wawaga meleecca wele cal mein. Mahana bilein saenna eu age ceteh me Anut adigia ec maden eu qee oloin. Age onoca tatawi fimeig ceelein. Odimeig odi qasali madein, “Ege maha ina biluqa ege dana jobon filecdec cinigwe. Ege maha ina saen nag odi himec bileqan,” ein. 14 Ge, dana je eu odi madegina eu ege doqona, eu agena mahana bahic biloubnu walegina. 15 Eu age wawaga eu jobon wele bilimeig cuculi hoin eunu nijecebfi jobon euna haun ceseloqagannu jicca nijoub. 16 Euqa eu age odi qee odoloin. Eu age wawaga eu wele maha osona len, eu me bahic maha iha wooldoc. Eu sao jobon himec. Eunu Anut uqa age egena Anut ec madegina eu agenu qee majag dona. Uqa dana cajaca wawaga meleecca jobon me bahic euna biluqagannu wele saciadon.
17-18 Wele Anut uqa Ebraham temdon. Odocob Ebraham uqa Anutnu waug meleeceb Aisak ihanec cinigwe Anut uten. Uqa Anutna mele je ocob Anut uqa Ebraham Aisaknu madon:
“Hina sihulel toohi caloqagan age Aisak sihulna himec caloqagan,” don. (Jenesis 21.12)
Euqa Ebraham uqa melah osol eu qagadumei Anut ihandugia odon. 19 Uqa odi cisdon, “Aisak cal mecebfi Anut haun tulidocob cajecnu ihoc,” don. Eunu mele bahic galolo je eunu ihoc edi madecnu maden, “Ebraham melah cal mecnadec ceseli on,” en.
Aisakca Jekobca Josefca age Anutnu wawaga meleen
20 Aisak uqa Anutnu waug meleeceb Jekob Isoca eeldoc alen. Eeldoc euna uqa ceteh eu aleca hibna caligian eunu maden.
21 Jekob uqa Anutnu waug meleen. Odocob saen uqa cal migiannu saen dodoldodon uqa Josef melahul lecis eeldoc alen. Odimei uqa uqana kom amegna jogoimei Anutnu cuha fen.
22 Josef uqa Anutnu waug meleen. Odocob saen uqa cal migia bili hibna Isrel age Isip hatu culimeig beloqagannu maden. Odimei uqa teful adi heel cisuqagannu maaden.
Moses uqa Anutnu waug meleen
23 Moses memeg anagca ale Anutnu wawala meleen. Moses anag uqa Moses baseceb ale eu uqa mel me bahic fesin. Eunu eu ale jagel cijed Moses jahundecebil bilen. Ale kingna loo jenu qee cucuielesin.
24 Moses uqa Anutnu waug meleen. Hibna uqa meca mimei Isip agena king ateg melah ec madec culen. 25 Uqadodoc ha Anutna dana cajaca gami culumen osoben gahidoqagannu waug nijen. Uqa ceelec ocnu silail kobol toodudu odon uqana saen gohic himecna biliga qee dol. 26 Uqa Krais ijannu majag hewifeig eu Isip agena qaig bala cetetehca cunug wooldoc ec cisdon. Uqa ameg me bahic Anut utigian eunu cisdon. Ijan i “Krais” uqana gug eu dana Anut uqana cabi ocnu wele nesili ehuden. Dana uqa Hibru jaqec je jaqen uqa je inu cisdoc lecisca eu odi fena. Cisdoc osoldoc eu odi. Anut uqa Isrel dana caja cunug eu uqana nesili ehaden. Odocob Moses uqa Isrel dana cajaca cesuladecnu gale don. Eunu uqa majag hewigiannu qee cisdodoi cesuladen. Anut uqa Isrel dana caja eu uqana nesili ehaden, eunu age uqana Krais. Cisdoc lecisdoc eu odi. Mosesna saenna Jisas Krais qee calel eu mele, qa cabi oc i Moses odon eu odiwe uqa Krais ijannu majag hewen.
27 Moses uqa Anutnu waug meleecebnu uqa Isip hatu culen. Uqa king eu gemag becnu qee cucuiel. Dana oso uqa Anut amegna fecwe qee qa Moses uqa Anut fecnu uqa gagadic men. 28 Ensel Isip agena mel matucaca eundec qagaaadi uqa sipsip golanaga fimei Isrel agena mel matu cain qagaadoiaunnu Moses uqa Anutnu waug meleen. Odocobnu uqa Pasowa Cuha Deel Gunnu sipsip qagadon. Age je Mak 14.1na nijia eu feiga. Odimei uqa sipsip golanaga jic cebecna bilisadudu nuen.
Isrel dana cajaca leihha age Anutnu wawaga meleen
29 Isrel eu age wawaga meleeceb Macas Wa Golca maha galalenawe galaleceb letein. Odocob Isip eu ageha odi odoqaga odoin qa wa jimeig cal mein.
30 Isrel eu age Anutnu wawaga meleeceb Jeriko meen gel deel 7-pelana cunugca taldudu coboin. Odocob meen gel eu gauc fuhudu golodon.
31 Wal caja Rehab uqa Anutnu waug meleen. Odocob uqa dana lecis jobon heje fowasa hosin eu ale cesulalen. Eunu uqa dana cajaca leih wawaga meleecca qee eundec gami qee fadalelein.
32 Euqa qila ija cel je oso tubdu madigen? Gidionca, Barakca, Samsonca, Jeptaca, Dewidca, Samjuelca Anutna je hahun madec dana ageca eu cunug agena je saecnu saen ihoc qee. 33 Dana eu age wawaga meleecca eunu age han wooldodoig king mati agena han dana fadaladein. Eu age kobol ititom himec odoin. Eu age ceteh Anut adigia maden eu oin. Laion biamaga afa quadein. 34 Eu age ja ben cicijen cabusein. Eu age busalecebil han siginna qee aqelein. Eu age bodoec bibileig hibna gagadic odoc oin. Eu age han dana gagadic odocca bahic calein. Eu age hatu fil agena han dana mati jabadein. 35 Caja agena dana cal mein eundec ceseli cajecebil age haun cedein.
Dana leih gihacdoc jona madein dewenega geh bahic tudoin eu cal mecnu ha ihoc. Anut hibemdocobilfi culadecebil beloqagan ec maadein. Euqa eu age cad agena je qee toodoloin. Eu age cal mecnadec ceseli cajimeig cebac bilec me bahic eu oqagannu cisdoin. 36 Leih age agena cad qesalaadiein, gehca qisaadi senna qaqagadeig gihacdoc jona madein, culumen eu gahidoin. 37 Cad eundec meen heli aaqiein. Temadec me qeena temaadiein. So umeig dewenega qeti lecisduduein. Han siginna qu wogoladecebil cal mimiein. Dana wawaga meleecca leih meme sipsipca ganac lotoc cinigwe taqimeig jic cocobi belein. Eu age ceteteh dewenegana eundecnu sawen bahic bilein. Odocob dana eu age culumen aadeig kobol me qee bahic odadein. 38 Eunu age belimeig maha danaca qeena ono jahuni bilein, aluhnaca meen hatinnaca maha helonaca odi jahuni bilein. Eu age dana cajaca me bahic, agena kobol eu dana cajaca mahanadec age gemona bilein eu agena kobol wooldoc.
39 Dana cajaca eu age cunug eu Anutnu wawaga meleen, odocob age ijanaga me bahic Anut amegna oin. Eu age ceteh me Anut adigia maden eu qee oloin. 40 Eu eetanu? Anut uqa egena ceteh me bahic eu wele saciadon bilina. Eunu dana wawaga meleecca wele bahic age age casaccasac ege cuculgi me bahic qee calowain. Ege eu ageca osoben me bahic caleqan eu Anutna cisdoc.

*11:10: Taun ben eu Jerusalem eu sao jobonna nijia. Age Hibru 12.22 feiga.

11:26: Ijan i “Krais” uqana gug eu dana Anut uqana cabi ocnu wele nesili ehuden. Dana uqa Hibru jaqec je jaqen uqa je inu cisdoc lecisca eu odi fena. Cisdoc osoldoc eu odi. Anut uqa Isrel dana caja cunug eu uqana nesili ehaden. Odocob Moses uqa Isrel dana cajaca cesuladecnu gale don. Eunu uqa majag hewigiannu qee cisdodoi cesuladen. Anut uqa Isrel dana caja eu uqana nesili ehaden, eunu age uqana Krais. Cisdoc lecisdoc eu odi. Mosesna saenna Jisas Krais qee calel eu mele, qa cabi oc i Moses odon eu odiwe uqa Krais ijannu majag hewen.

11:28: Age je Mak 14.1na nijia eu feiga.