22
Biŋgôliŋ kêpi moasiŋ awêŋa
(Luk 14:15-24)
1 Go Jesu gêôc awa sa ma gêjam kêtu biŋgôliŋgeŋ gêdêŋ êsêac kêtiam ma kêsôm gebe 2 “Gamêŋ undambêŋa kêtôm kiŋ teŋ kêsi awê gebe latu ênam. 3 Ma kêsakiŋ nê sakiŋwaga gebe nasêkalem êsêac, taŋ jaeŋ moasiŋ awêŋa gêdêŋ êsêac kwanaŋgeŋ naŋ, e dedec ma sêmêŋ atom. 4 Go kêsakiŋ sakiŋwaga ŋagêdô ma kêsôm gebe Asôm êndêŋ êsêac, taŋ jaeŋ gêdêŋ êsêac naŋ, gebe ‘Alicgac, aê gagôm ŋoc moasiŋ su, gaguŋ ŋoc bulimakao to bôc ŋadambê kapôêŋ-kapôêŋ ma gajac dabiŋ gêŋ samob e gêbacnê. Amboac tonaŋ amêŋ ma aniŋ moasiŋ awêŋa tau.’ 5 Lau tau sêŋô e sêkôŋ auc ma sêc êliŋ-êliŋ. Teŋ gêja nê kôm, ma teŋ gêgôm nê kôm awaŋa. 6 Lau ŋagêdô sêkam ênê sakiŋwaga tau tôŋ ma sêlêsu êsêac e sêjac êsêac êndu. 7 Tec kiŋnê lai kêpoa ma kêkêŋ nê lausiŋ sêja e seseŋ lau, taŋ sêjac ênê sakiŋwaga êndu naŋ su ma sêkêc êsêacnêŋ malac ja geŋ. 8 Gocgo kêsôm gêdêŋ nê sakiŋwaga gebe ‘Moasiŋ tau tec gajac dabiŋ su, mago êsêac, taŋ jaeŋ gêdêŋ êsêac naŋ, têtôm atom. 9 Amboac tonaŋ naakô intêna gêga tau ma embe andac lau, go akalem êsêac sêmêŋ sêniŋ moasiŋ awêŋa.’ 10 Tec sakiŋwaga tonaŋ ŋai sêsa intênaŋa sêja ma sêjac lau samob, taŋ dêdac naŋ sa, sec to ŋajam gôliŋ-goliŋgeŋ e ŋacleŋ sêlôc andu moasiŋŋa.
11 “Ma kiŋ kêsô gêja gebe êlic ŋacleŋ. Ma gêlic ŋac teŋ gêmoa, taŋ kêsô ŋakwê moasiŋŋa atom. 12 Tec kêsôm gêdêŋ eŋ gebe ‘Ŋacnec, aôm kôsô ŋakwê moasiŋŋa atom, mago amboac ondoc tec kôsô gômôêŋ.’ Ma ŋac tau awamê kêsa. 13 Go kiŋ kêsôm gêdêŋ sakiŋwaga gebe ‘Ansô eŋ lêma to akaiŋ tôŋ ma ambaliŋ eŋ êsa naêsêp gêsuŋbôm ŋalêlôm êna, ec êtaŋ ma luluŋ êkôsiŋ êpi tau.’ 14 Ŋakalem gêdêŋ lau gwalêkiŋ, mago sêjaliŋ ulugeŋ sa.”
Biŋ takisŋa
(Mar 12:13-17; Luk 20:20-26)
15 Go Parisai sêja sêkic biŋ sebe sêwa lip Jesu ŋa tau nê biŋ. 16 Tec sêsakiŋ nêŋ ŋacseŋomi to Herodonê lau dêdêŋ Jesu jasêsôm gebe “Mêtêmôkê, aêac alic aôm ŋac biŋŋanôŋa ma kôdôŋ Anôtônê intêna ŋa biŋŋanôgeŋ ma goe go lau teŋ atom ma kôpuc opeŋ lau teŋ atom. 17 Amboac tonaŋ ôsôm biŋ, taŋ taêm gêjam naŋ êndêŋ aêac. Embe takêŋ takis êndêŋ kaisara oc eso biŋsu me masi.” 18 Mago Jesu kêjala êsêacnêŋ ŋalêlôm sec, tec kêsôm gebe “Amac dansaŋtêna, amboac ondoc tec abe alêtôm aê. 19 Akôc mone takisŋa mêŋjalic acgom.” Tec êsêac sêkôc denari teŋ dêdêŋ eŋ sêja. 20 Ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Asa nê ŋakatu to ŋatalô tonec.” Êsêac sêsôm gebe “Kaisaranê.” 21 Tec kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amboac tonaŋ akêŋ kaisaranê gêŋ êndêŋ kaisara ma Anôtônê gêŋ êndêŋ Anôtô.” 22 Êsêac sêŋô biŋ tonaŋ e sê taêŋ ma sêwi eŋ siŋ ma sêc sêja.
Ŋacmatê sêndi sa ŋabiŋ
(Mar 12:18-27; Luk 20:27-40)
23 Gêdêŋ bêc tonaŋgeŋ ma Sadukai, taŋ sêsôm sebe ŋacmatê oc sêndi sa atom naŋ, dêdêŋ Jesu sêja ma têtu kênac eŋ gebe 24 “Mêtêmôke, Mose kasôm gebe ‘Ŋac teŋ embe êmac êndu ma nê gôlôac masi, naŋ lasi ênam ênê awêtuc gebe êka gôlôac lasê êjô têwa su.’ 25 Lasitêwai 7 sêmoa sêwiŋ aêac. Ŋacsêga gêjam awê e gêmac êndu. Ênê wakuc masi, tec gêwi nê awê siŋ gêdêŋ lasi, taŋ kêsi eŋ naŋ. 26 Awê tageŋ tonaŋ ma lasitêwa m teŋ tonaŋ sêjam gelom-gelom jakêsu ŋac sauŋ. 27 Samob sêmac acgom, go awê tau gêmac êndu kêdaguc. 28 Êndêŋ noc ŋacmatê sêndi saŋa, eŋ oc êtu lau 7 nêŋ asa nê awê gebe êsêac samob sêjam eŋ su.”
29 Ma Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Amac ajala mêtê to Anôtônê ŋaclai atom, tec taêm gêjam biŋ keso. 30 Gebe êndêŋ noc ŋacmatê sêndi saŋa ŋacwaga oc sênam awê atom ma lauo sênam ŋac atom, samob têtôm aŋela, taŋ sêmoa undambê naŋ. 31 Biŋ ŋacmatê sêndi saŋa, taŋ Anôtô kêsôm gêdêŋ amac gêc mêtê naŋ, asam atom me. Eŋ kêsôm gebe 32 ‘Abrahamnê Anôtô agêc Isaknê Anôtô ma Jakobnê Anôtô aê.’ Eŋ ŋacmatênêŋ Anôtô atom, eŋ lau mateŋ jali nêŋ Anôtô.” 33 Lau topom-topom sêŋô biŋ, taŋ Jesu kêdôŋ naŋ, e têtakê.
Biŋsu ŋalô, taŋ kêlêlêc ŋagêdô su naŋ
(Mar 12:28-34; Luk 10:25-28)
34 Parisai sêŋô eŋ gêjam Sadukai aweŋ auc, tec sêkac tauŋ sa 35 ma acnêŋ biŋsutau teŋ gebe êlêtôm eŋ, tec kêtu kênac gebe 36 “Mêtêmôkê, biŋsu ŋajatu ondoc kapôêŋ kêlêlêc ŋagêdô su gêc biŋsu ŋabuku.” 37 Ma eŋ kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “ ‘Têmtac êwiŋ Apômtau, aômnêm Anôtô, tonêm ŋalêlôm samuc ma nêm katôm samuc ma nêm kauc samuc êwiŋ eŋgeŋ.’ 38 Biŋsu ŋajatu ŋamataŋa tonaŋ tec kapôêŋ kêlêlêc. 39 Kêtu luagêcŋa kêtôm tonaŋ gebe ‘Têmtac êwiŋ lau wacbaŋ aôm amboac têmtac gêwiŋ taôm.’ 40 Biŋsu ŋajam luagêc tonaŋ tec gedeŋ Mosenê biŋsu samob to propetenêŋ biŋ tôŋ.”
Kilisi asa nê latu eŋ
(Mar 12:35-37; Luk 20:41-44)
41 Parisai sêkac tauŋ sa sêmoa ma Jesu kêtu kênac êsêac gebe 42 “Amac taêm gêjam biŋ amboac ondoc kêpi Kilisi, asa nê latu eŋ.” Ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Dawidnê latu.” 43 Eŋ kêtu kênac êsêac gebe “Amboac ondoc, Ŋalau gêôc Dawid awa sa ma kêsam eŋ gebe ‘Apômtau’ ma kêsôm gebe
44 ‘Apômtau kêsôm gêdêŋ aêŋoc Apômtau gebe
mêŋôŋgôŋ aêŋoc anôŋa
e jakêŋ nêm ŋacjo sênêc amkaiŋ ŋalabu acgom.’
45 Embe Dawid êsam eŋ gebe ‘Apômtau’ mago amboac ondoc tec Kilisi kêtu ênê latu.” 46 Ma ŋac teŋ kêtôm gebe êjô eŋ awa ŋa biŋ teŋ atom ma gêdêŋ bêc tonaŋ têtêc tauŋ e têtu kênac biŋ teŋ gêdêŋ eŋ kêtiam atom.